O nouă intrare în Muzeul Luvru

Muzeul Luvru din Paris va avea o nouă intrare pentru a uşura presiunea pusă pe legendara "Piramidă", care este utilizată ca intrare principală începând din anul 1988, au anunţat reprezentanţii instituţiei franceze.

Fondurile necesare pentru a finanţa acest proiect major urmează să fie găsite în perioada următoare, au transmis administratorii muzeului parizian.

Noua intrare va fi amenajată pe latura estică a muzeului în piaţa aflată în faţa Colonadei Perrault, considerată o capodoperă a clasicismului francez, relatează Agerpres.

Această faţadă a fost creată de arhitectul Claude Perrault şi a fost construită între anii 1667 şi 1674.

Muzeul se află în vechiul Palais du Louvre, o fortăreaţă ce datează încă din secolul al XII-lea. Clădirea a fost extinsă de mai multe ori până să ajungă la dimensiunile de astâzi (60.000 m2). În 1682, Ludovic al XIV-lea a decis să se mute în Palatul de la Versailles, astfel că Luvrul a ajuns să fie locul de expunere a colecţiei regale. În 1692 s-a mutat aici l’Académie des Inscriptions et Belles Lettres, cea mai importantă instituţie culturală a Franţei. În timpul Revoluţiei Franceze, noul Parlament a decis ca Palatul Luvru să fie folosit ca muzeu pentru a expune capodoperele ţării.

Deschiderea oficială a muzeului a avut loc pe 10 august 1793, cu expoziţia a 537 de tablouri, majoritatea provenite din colecţia regală sau colecțiile bisericilor franceze. Colecţia s-a mărit considerabil în timpul lui Napoleon I, dar după prăbuşirea imperiului multe din operele furate de armatele franceze au fost returnate proprietarilor de drept. În timpul celui de-al doilea imperiu, sub Napoleon al III-lea, muzeul a achiziționat un număr impresionant de 20.000 de piese. Astăzi, colecţia de la Luvru numără circa 35.000 de opere de artă, împărţite în 8 departamente:Antichităţi Egiptene, Orientale, Greceşti, Etrusce şi Romane;artă islamică;sculptură;arte decorative;pictură;desene şi gravuri.