O necropolă pierdută din Epoca Fierului, redescoperită după mai bine de 70 de ani
Un craniu descoperit întâmplător într-o carieră de cretă din Anglia, în 1955, a scos la iveală o necropolă antică, ale cărei vestigii au fost ulterior risipite și uitate.
La peste șapte decenii de la descoperire, o echipă de cercetători a reconstituit o parte din istoria locului, dezvăluind informații despre oamenii îngropați aici, ritualurile lor funerare și contactele culturale din perioada tranziției de la Epoca Fierului la dominația romană, informează phys.org.
O descoperire spectaculoasă, urmată de dispariția vestigiilor
În 1955, muncitorii unei cariere de cretă din Highsted, în apropiere de Sittingbourne, sudul Angliei, au descoperit un craniu uman. Cercetările arheologice ulterioare au scos la iveală aproximativ 26 de morminte, alături de vase ceramice, o fibulă și posibile urme ale unor incinerări.
După încheierea săpăturilor, însă, descoperirile au fost dispersate. Unele obiecte au ajuns în colecții private, documentația s-a pierdut, iar osemintele au fost depozitate în condiții improprii. Păstrate în pungi de hârtie într-un subsol umed, acestea s-au amestecat, făcând imposibilă identificarea sigură a scheletelor individuale. În timp, necropola Highsted a fost considerată un sit arheologic pierdut.
O investigație care a readus necropola în atenție
În 2018, Michael Legge, pe atunci doctorand, a început să identifice rămășițele păstrate la Muzeul din Maidstone. Împreună cu echipa sa, a analizat fotografii vechi, articole din presa locală și mărturii ale persoanelor implicate în săpăturile inițiale, încercând să reconstituie atât istoria necropolei, cât și traseul obiectelor descoperite.
Cercetătorii au identificat cel puțin 17 persoane, printre care bărbați, femei și cel puțin un copil. Deși reconstituirea scheletelor nu a mai fost posibilă, osemintele au oferit indicii despre starea de sănătate a celor înhumați. Mulți își pierduseră molarii cu mult înainte de moarte, iar un craniu prezintă o adâncitură care ar putea proveni de la o lovitură la cap.
Ce dezvăluie ADN-ul despre oamenii din Highsted
Datarea cu radiocarbon arată că necropola a fost folosită din Epoca Fierului târzie până în perioada romană timpurie, inclusiv după invadarea Britaniei de către romani.
Analiza ADN-ului a șase indivizi a evidențiat asemănări genetice cu populațiile britanice din sudul țării, din Epoca Fierului. Unul dintre indivizi ar fi avut și ascendență franceză sau elvețiană. În același timp, analiza izotopilor indică faptul că persoanele aveau diete asemănătoare, posibil influențate de obiceiurile alimentare romane.
Aceste rezultate conturează imaginea unei comunități care ar fi putut adopta obiceiuri ale lumii romane.
Un ritual funerar rar
Una dintre cele mai interesante descoperiri privește posibilele morminte de tip bustum. În acest ritual, rugul funerar era construit deasupra unei gropi deschise, iar trupul ajungea în groapă pe măsură ce focul se stingea. Tradiția era întâlnită în regiunile Rinului și Dunării și era rară în Britania.
Dacă interpretarea cercetătorilor se confirmă, aceste morminte ar putea indica prezența unor influențe culturale externe într-o comunitate ai cărei membri erau, în mare parte, originari din zonă.
Cu aproximativ 26 de morminte inițiale, Highsted ar putea fi una dintre cele mai mari necropole de acest tip.
Rezultatele cercetării, publicate în Oxford Journal of Archaeology, demonstrează că materialele arheologice neglijate pot oferi informații valoroase chiar și la multe decenii după descoperire.
Dincolo de datele despre populația locală și practicile funerare, studiul readuce în atenție poveștile unor oameni ale căror vieți au rămas mult timp ascunse în spatele unor oseminte amestecate și al unor documente pierdute.
Foto sus: Înmormântare descoperită la Highsted în 1955, cu craniul parțial distrus de utilaje (© Maidstone Museums, photo 240/01/1, în Legge et al. 2026)
Mai multe pentru tine...
