O cetate dacic─â din Mun┼úii Or─â┼čtiei a ajuns ÔÇ×cel mai ignorat ┼či neglijat monument UNESCO din EuropaÔÇť jpeg

O cetate dacic─â din Mun┼úii Or─â┼čtiei a ajuns ÔÇ×cel mai ignorat ┼či neglijat monument UNESCO din EuropaÔÇť

­čôü Dacia antic─â
Autor: Daniel Guţă

De┼či se afl─â pe lista exclusivist─â a monumentelor din patrimoniul mondial - UNESCO, cetatea dacic─â de la B─âni┼úa a r─âmas un loc inaccesibil, ├«ntr-o situa┼úie pe care speciali┼čtii o depl├óng. Au trecut ┼čase decenii de la cele mai ample cercet─âri arheologice efectuate ├«n cetatea dacic─â B─âni┼úa, iar de atunci a┼čezarea misterioas─â de pe creasta Dealului Bolii, aflat─â la peste 900 de metri altitudine, la intrarea ├«n Valea Jiului, a r─âmas un loc al nim─ânui, inaccesibil turi┼čtilor neexperimenta┼úi pe munte.

Din 1999, B─âni┼úa a fost inclus─â ├«n patrimoniul mondial UNESCO, al─âturi de alte cinci cet─â┼úi dacice din Mun┼úii Or─â┼čtiei, ├«ns─â autorit─â┼úile nu au luat nicio m─âsur─â pentru conservarea ┼či punerea ei ├«n valoare. Vestigiile cercetate la ├«nceputul anilor ┬┤60 s-au degradat ori au fost vandalizate, multe dintre blocurile de piatr─â ale zidurilor sale s-au pr─âbu┼čit ├«n pr─âp─âstii, iar c─âut─âtorii de comori ┼či-au f─âcut adesea sim┼úit─â prezen┼úa, scormonind printre monumente.

La ├«nceputul anului 2020, ├«n urma unei hot─âr├óri de Guvern, cetatea dacic─â a trecut ├«n administrarea Consiliului Jude┼úean Hunedoara, ├«ns─â situa┼úia ei a r─âmas neschimbat─â. ├Än luna mai au fost efectuate m─âsur─âtorile topografice, necesare clarific─ârii regimului juridic al sitului arheologic. Autorit─â┼úile au termen de un an de la intrarea ├«n vigoare a legii, prin care au preluat ├«n administrare cetatea, pentru a elabora planul de protec┼úie ┼či gestiune a sitului, prin care se vor stabili m─âsurile de protec┼úie ┼či modalitatea efectiv─â de punere ├«n valoare a acestuia.

Foto: MCDR Deva - Daniel Iancu

image

Cetatea greu de cucerit 

├Äntre timp, localnicii ├«i sf─âtuiesc pe cei care ajung ├«n zona B─âni┼úei se nu se aventureze spre cetatea dacic─â de pe st├ónci, un adev─ârat cuib de vulturi, ci s─â se mul┼úumeasc─â explor├ónd Pe┼čtera Bolii de la poalele ei ÔÇô una dintre cele mai spectaculoase atrac┼úii turistice din regiune, canionul carstic al B─âni┼úei, turnul medieval din Crivadia ┼či celelalte frumuse┼úi din ┼óara Ha┼úegului ┼či Valea Jiului, aflate ├«n ├«mprejurimile monumentului de patrimoniu UNESCO.

Cei care nu ┼úin cont de aceste recomand─âri, pot vizita a┼čezarea asum├óndu-┼či riscuri pentru siguran┼úa lor. Ultimii doi kilometri ai traseului spre a┼čezarea antic─â ├«ncep de la intersec┼úia DN 66 cu un drum local spre Pe┼čtera Bolii. ├Äns─â un sector de aproape un kilometru al traseului, de la intersec┼úia drumului local cu calea ferat─â Simeria ÔÇô Petro┼čani, p├ón─â la poalele cet─â┼úii dacice, poate fi parcurs doar pe jos, pe terasamentul magistralei feroviare. Linia dubl─â, electrificat─â, str─âbate un canion ├«nalt ┼či str├ómt, iar c─âl─âtorii trebuie s─â fie foarte aten┼úi la trenuri.

image

La ie┼čirea din canion, turi┼čtii coboar─â de pe calea ferat─â pentru a c─âuta poteca ce urc─â spre cetate, un traseu aproape improsibil de observat de cei care nu cunosc zona. Accesul se poate realiza doar pe versantul nordic, iar oaspe┼úii B─âni┼úei pornesc un urcu┼č abrupt printre copaci, orient├óndu-se dup─â marcajele de pe bolovani ┼či trunchiuri, p├ón─â la ruinele de pe culme. Cei care se r─ât─âcesc pe potecile versantului risc─â s─â ajung─â bloca┼úi pe pere┼úii abrup┼úi ai acestuia. De pe st├ónci, se deschide panorama spectaculoas─â a ┼ó─ârii Ha┼úegului ┼či V─âii Jiului, str─âb─âtute de ┼čoseaua Ha┼úeg ÔÇô Petro┼čani.

Un loc strategic al dacilor

Cetatea, ÔÇ×prin pozi┼úia ei strategic─â deosebit de favorabil─â, era menit─â s─â controleze Valea Jiului ┼či Pasul Vulcan, iar la nevoie s─â bareze drumul unui du┼čman ce ar fi inten┼úionat s─â p─âtrund─â dinspre sud ├«n zona Mun┼úilor Sebe┼čului. Fortifica┼úia de la B─âni┼úa const─â dintr-un val de p─âm├ónt ┼či piatr─â, un zid de piatr─â local─â ┼či ziduri de calcar fasonateÔÇŁ, informa istoricul Ion Hora┼úiu Cri┼čan, (Civiliza┼úia geto-dacilor, vol. 1, Bucure┼čti, 2008).

Lucr─ârile realizate de daci au fost ├«ns─â de o mai mare anvergur─â, informeaz─â cercet─âtorul ┼čtiin┼úific Daniel Iancu: un zid ├«n lungime de 115 metri ap─âra prima teras─â, care avea ├«n extremitatea nord-estic─â intrarea constituit─â dintr-o ÔÇ×poart─â monumental─â cu trepte de calcar ├«ncadrate de balustrade din andezitÔÇŁ. Pe a doua teras─â era amenajat─â o incint─â de aproximativ 20 x 17 metri, ├«nconjutat─â de un zid de 1,4 metri grosime. Acropola, cu pozi┼úia ei dominant─â, avea o form─â trapezoidal─â.

image

Istoricul T├ęgl├ís G├íbor amintea cetatea ├«n a doua jum─âtate a secolului al XIX-lea, afirm├ónd c─â a fost ÔÇ×grav afectat─â de construirea c─âii ferate dintre Simeria ┼či Petro┼čani, ├«n perioada 1868 -1869. Atunci au fost dislocate din ziduri numeroase blocuri de calcar ┼či au disp─ârut mai multe dintre terasele de la poalele dealului.

ÔÇ×Cercet─ârile arheologice sistematice s-au desf─â┼čurat doar pentru o scurt─â perioad─â, ├«n anii 1960-1961. ├Än prezent, accesul extrem de dificil spre vestigii ├«ngreuneaz─â reluarea cercet─ârilor. Materialele arheologice descoperite aici sunt reprezentate, cu prec─âdere, de fragmentele ceramice provenite de la vase de mici dimensiuni, precum ce┼čti sau c─âni, dar ┼či de la chiupuri, vase destinate p─âstr─ârii proviziilor. Sunt prezente ┼či piesele din fier, de la materialele de construc┼úie p├ón─â la unelte ┼či arme, dar ├«ntr-o cantitate mult mai redus─â ├«n compara┼úie cu alte cet─â┼úi din Mun┼úii Or─â┼čtiei. ├Än cuprinsul cet─â┼úii sau ├«n apropierea sa au fost g─âsite ┼či obiecte din metal pre┼úios, precum o br─â┼úar─â ┼či o fibul─â din argint, monede etc.ÔÇŁ, informeaz─â site-ul oficial cetati-dacice.ro.

image

ÔÇ×Pe scurt, cetatea avea un zid care ├«nchidea partea de sus a dealului, o intrare monumental─â din piatr─â, c├óteva terase r─âsp├óndite pe creasta dealului, pe care se aflau construc┼úii sau alte amenaj─âri, ┼či un templu, situat ├«n afara zidului. Spre poalele dealului exist─â alte c├óteva terase, mai ├«ntinse, care apar┼úin locuirii civile. De┼či arheologii insist─â asupra caracterului militar al B─âni┼úei, artefactele g─âsite aici arat─â o via┼ú─â civil─â ├«nfloritoare: pe l├óng─â ceramic─â, obiecte din fier ┼či bronz, s-au descoperit tipare din lut sau gresie, utilizate ├«ntr-un atelier de prelucrarea bronzuluiÔÇŁ, scrie arheologul Aurora Pe┼úan.

Vezi aici GALERIE FOTO

Odat─â cu reluarea s─âp─âturilor sistematice, surprizele vor continua s─â ap─âr─â la B─âni┼úa, cetate care ├«nc─â ├«┼či p─âstreaz─â cu succes, de la ├«n─âl┼úimea piscurilor sale, o mare parte dintre secrete, relateaz─â cercet─âtprul ┼čtiin┼úific Daniel Iancu. P├ón─â atunci, ├«ns─â, a┼čezarea atrage aten┼úia prin starea jalnic─â ├«n care a fost l─âsat─â de-a lungul ultimelor decenii.

Cetatea n─âp─âstuit─â

ÔÇ×Enigmatic ┼či n─âp─âstuit ÔÇô a┼ča a┼č caracteriza situl de pe Dealul Bolii, de l├óng─â B─âni┼úa, unde acum dou─â milenii se afla o cetate dacic─â. Enigmatic, pentru c─â ruinele sale sunt at├ót de greu de identificat ┼či descifrat, ├«nc├ót trebuie s─â r─ât─âce┼čti mult prin r├ópele ┼či pe coastele dealului ca s─â recompui imaginea cet─â┼úii ce ├«n vremea dacilor str─âjuia Valea Jiului. N─âp─âstuit, pentru c─â, de┼či este considerat patrimoniu al ├«ntregii umanit─â┼úi, este cel mai ignorat ┼či neglijat monument UNESCO (cel pu┼úin) din Europa, ajuns ├«ntr-un stadiu avansat de degradareÔÇŁ, scrie arheologul Aurora Pe┼úan, ├«ntr-un articol despre situl antic.

ÔÇ×Locuiesc la o or─â ┼či jum─âtate dep─ârtare de B─âni┼úa. Revin, din c├ónd ├«n c├ónd, ├«n aceast─â cetate, cu aceea┼či bucurie amestecat─â cu triste┼úe. E bine c─â e inaccesibil─â ┼či pu┼úini stric─âtori de istorie urc─â pe ea. E r─âu c─â e inaccesibil─â ┼či pu┼úini iubitori de istorie o pot ajuta. E bine c─â fagii ├«nc─â mai ┼úin, cu r─âd─âcinile lor, ultimele resturi de ziduri. E r─âu c─â h─â┼úi┼čurile ┼či ploile rod cetatea an de an. Nu cred c─â exist─â multe cazuri ├«n lume ├«n care un monument UNESCO s─â fie complet abandonat, s─â nu aib─â cale de acces amenajat─â, s─â prezinte un pericol real pentru cei care ├«ncearc─â s─â escaladeze dealul pentru a ajunge la ruine, s─â nu aib─â nici un fel de informa┼úii la fa┼úa locului, s─â nu intereseze pe arheologi, pe primar, Ministerul Culturii, Consiliul Jude┼úean, pe nimeni, pe nimeni, pe nimeniÔÇŽ Dac─â la Piatra Ro┼čie mai exist─â un ├«ngrijitor pl─âtit de muzeul din Deva, dac─â la Coste┼čti-Blidaru ┼či Cet─â┼úuie mai sunt ├«n apropiere localnici care cosesc terenurile, B─âni┼úa este a nim─ânui. Singur─âtatea B─âni┼úei este a┼ča de diferit─â de singur─âtea ApoulonuluiÔÇŽ Piatra Craivii are o solitudine maiestuoas─â, o s─âlb─âticie distins─â. Cetatea B─âni┼úa este asemenea unui or─â┼čean de condi┼úie bun─â, cu rela┼úii interna┼úionale, cu diplome, titluri ┼či acredit─âri, care st─â ├«n mijlocul mul┼úimii p─âr─âsit, singur ┼či tristÔÇŁ, adaug─â arheologul.

Sursa: Adev─ârul Hunedoara