Mo╚Ötenirea evreiasc─â german─â ├«n muzic─â, istorie, teatru ╚Öi art─â ├«ntr un proiect cultural educa╚Ťional inedit pentru publicul larg din Rom├ónia ╚Öi str─âin─âtate jpeg

Mo╚Ötenirea evreiasc─â german─â ├«n muzic─â, istorie, teatru ╚Öi art─â ├«ntr-un proiect cultural-educa╚Ťional inedit pentru publicul larg din Rom├ónia ╚Öi str─âin─âtate

­čôü Istorie recent─â
Autor: Redac╚Ťia

Cea de a doua sesiune a proiectului interna╚Ťional 1700 de ani de istorie ╚Öi cultur─â evreo-german─â (321-2021) s-a desf─â╚Öurat ├«n format hibrid, din studioul Laude-Reut ╚Öi online c─âtre elevi, studen╚Ťi, profesori ╚Öi publicul larg din Rom├ónia, Israel ╚Öi Germania, ├«n 15 iunie 2021.

Evenimentul a fost moderat de jurnalistul Ion Ioni╚Ť─â, senior editor Adev─ârul ╚Öi redactor ╚Öef al revistei Historia, av├óndu-i ca invita╚Ťi pe doamna Maike Freytag, ╚Öefa sec╚Ťiei de pres─â ╚Öi protocol din Ambasada Germaniei ├«n Rom├ónia, E.S. Ambasadorul Emil Hurezeanu, fost ╚Öef al misiunii diplomatice rom├óne ├«n Berlin (2015-2021) ╚Öi actualmente la Viena, domnul Remus Pricopie, rector ╚Öi profesor universitar dr. la SNSPA, doamna Maia Morgenstern, actri╚Ť─â a scenei interna╚Ťionale ╚Öi director al Teatrului Evreiesc de Stat, domnul Adrian Cioroianu, profesor universitar, istoric ╚Öi diplomat, domnul Daniel Jinga, dirijor al Orchestrei Metropolitane ╚Öi director al Operei Na╚Ťionale Bucure╚Öti, al─âturi de Tova Ben Nun-Cherbis, pre╚Öedinte fondator al Funda╚Ťiei Magna cum Laude-Reut - Complexul Educa╚Ťional Laude-Reut. 

1700 de ani de istorie ╚Öi cultur─â evreo-german─â ÔÇô sesiunea 2, live din studioul Laude-Reut, 15 iunie 2021

Invita╚Ťii au prezentat importan╚Ťa ╚Öi scopul acestei celebr─âri organizat─â de Guvernul Germaniei prin Ministerul Afacerilor Externe, Ambasada Germaniei la Bucure╚Öti ╚Öi Asocia╚Ťia 1700 de ani de via╚Ť─â evreiasc─â ├«n Germania, la ini╚Ťiativa c─ârora s-au aliat cu entuziasm Funda╚Ťia Magna cum Laude-Reut, Complexul Educa╚Ťional Laude-Reut ╚Öi Funda╚Ťia Reut ├«n calitate de organizatori, sub patronajul Ministerului Culturii din Rom├ónia ╚Öi cu sprijinul Ambasadei Rom├óniei ├«n Germania, a Ambasadei Israelului ├«n Rom├ónia, a Institutului Cultural Rom├ón, a Muzeului Na╚Ťional de Art─â al Rom├óniei, Funda╚Ťiei M&V Schmidt, Teatrului Evreiesc de Stat, Orchestrei Metropolitane Bucure╚Öti, World Zionist Organization ╚Öi Habonim Dror.

Foto 2 jpg jpeg

Edi╚Ťia actual─â a acoperit tematica muzicii klezmer, cu o ├«nregistrare aparte realizat─â la Frankfurt de artista Dana Barak din Germania, care a prezentat subtilit─â╚Ťile acestui gen muzical, ale c─ârui interferen╚Ťe cu tradi╚Ťia rom├óneasc─â sunt de asemenea pu╚Ťin cunoscute. De exemplu, un c├óntec klezmer precum ÔÇ×Rumania RumaniaÔÇŁ, a c─ârui linie melodic─â este inspirat─â de o hor─â rom├óneasc─â, nu doar c─â a intrat ├«n patrimoniul cultural al diasporei evreie╚Öti europene, dar a fost ÔÇ×adoptatÔÇŁ inclusiv de muzicieni evrei f─âr─â leg─âturi cu Rom├ónia, devenind celebru ├«n interpretarea lui Aron Lebedeff, muzician evreu de origine ucrainean─â emigrat ├«n SUA. (Pute╚Ťi asculta aici interpretarea ├«n idi╚Ö a lui Lebedeff, ├«n care se aud cuvinte precum ÔÇ×m─âm─âlig─âÔÇŁ, ÔÇ×pastram─âÔÇŁ, ÔÇ×c├órna╚ŤiÔÇŁ, ÔÇ×castraveteÔÇŁ ╚Öi, desigur, ÔÇ×vainÔÇŁ.) ├Än Germania, tradi╚Ťia klezmer a influen╚Ťat figuri de prim rang ale istoriei muzicii, ca Gustav Mahler.

Foto 3 jpg jpeg

Parte a acestui periplu emo╚Ťionant prin 1700 ani de tradi╚Ťie s-au aflat momentele istorice ├«mp─ârt─â╚Öite de istoricul Adrian Cioroianu care, al─âturi de actri╚Ťa Maia Morgenstern ╚Öi trupa Teatrului Evreiesc de Stat, ├«mpreun─â cu Orchestra Metropolitan─â Bucure╚Öti, sub bagheta dirijorului Daniel Jinga, au oferit o perspectiv─â inedit─â a mo╚Ötenirii evreie╚Öti ├«n istoria, muzica ╚Öi teatrul german. 

Foto 4 jpg jpeg

Totodat─â, spectatorii l-au avut ghid pe ambasadorul Emil Hurezeanu pentru cele mai importante repere ale vie╚Ťuirii evreilor ├«n capitala german─â, iar elevii Laude-Reut ╚Öi-au afirmat pozi╚Ťia pentru toleran╚Ť─â ╚Öi multiculturalitate, ├«ntr-o ├«nregistrare realizat─â de Digi24 pentru emisiunea Pa╚Öaport Diplomatic

Foto 5 jpg jpeg

Partenerii media ai proiectului sunt TVR, Historia, Adev─ârul, Radio Rom├ónia Actualit─â╚Ťi, Spotmedia ╚Öi MediaUno

Sesiunile urm─âtoare vor avea loc ├«n lunile octombrie ╚Öi noiembrie. Publicul larg se poate ├«nscrie pentru a participa trimi╚Ť├ónd un mesaj la adresa 1700ani@laude-reut.ro 

Proiectul se va ├«ncheia cu o carte martor lansat─â ├«n cadrul unei recep╚Ťii finale. Participan╚Ťii pot transmite impresiile ╚Öi mesajele personale pentru cartea martor, ├«n limita a maximum 500 de cuvinte, la adresa 1700ani@laude-reut.ro