Lacul Amara, zămislit dintr un vechi curs al Ialomiţei jpeg

Lacul Amara, zămislit dintr-un vechi curs al Ialomiţei

Conform unei lucr─âri de specialitate, elaborat─â de un cadru didactic al ┼čcolii din Amara, lacul eponim s-a format pe un vechi curs al r├óului Ialomi┼úa, numit Crivaia. Caracteristicile sale unice i-au conferit localit─â┼úii rangul de sta┼úiune balnear─â de interes na┼úional.

În 1887 lacul avea o concentraţie de săruri de 89, 5 g la litru

Suprafa┼úa lacului s-a m─ârit de patru ori din 1938 p├ón─â ├«n prezent (ajung├ónd la 168 ha), conform statisticilor prezentate de Dorina Sandu ├«n monografia localit─â┼úii Amara. Depresiunea s-a umplut treptat cu apa provenit─â din precipita┼úii ┼či din aportul subteran. Se adaug─â, de asemenea, ┼či factorii antropici:├«n anii 1970, la hot─âr├órea autorit─â┼úilor de atunci, a fost construit un canal pentru evacuarea apei ├«n exces. Se evita astfel inundarea terenurilor din apropiere. Aceast─â m─âsur─â a avut, din nefericire, efecte negative asupra chimismului apei. Ast─âzi, cu greu, ┼či ├«n urma unor interven┼úii antropice, concentra┼úia de s─âruri se men┼úine ├«n jurul valorii de 11g/l.

Cronologic, calităţile curative ale apelor lacului au fost cunoscute chiar înaintea localităţii

Prima atestare documentar─â a lacurilor Amara ┼či Fundata o g─âsim ├«ntr-un document emis ├«n data de 8 august 1847. Doctorul jude┼úului Ialomi┼úa, Desborn ┼×tefanovici, cere conduc─âtorilor regiunii s─â fac─â demersuri pentru popularizarea apelor minerale ale lacurilor aflate nu departe de Slobozia. Citez: Cele dou─â b─âl┼úi sunt ├«n putere a dob├óndi p─âtima┼či de boli precum sunt carpetice ┼či toracice, chiar ┼či reumatismale.

Boierul Dumitru Seceleanu, artizanul înfiinţării staţiunii balneare Amara

Ini┼úial o sta┼úiune cunoscut─â pe plan local, Amara devine la sf├ór┼čitul secolului al XIX-lea din ce ├«n ce mai popular─â. La ├«nceputul secolului XX era vizitat─â de mii de oameni veni┼úi s─â-┼či curme suferin┼úele, inclusiv de la Capital─â. Mo┼čierul Dumitru Seceleanu, originar din p─âr┼úile Buz─âului, valorific─â la maximum poten┼úialul apelor lacurilor de la Amara, fiind marcat de o experien┼ú─â personal─â:conform memoriilor sale, ├«n anul 1910 a reu┼čit s─â se vindece de o paralizie la m├óna dreapt─â dup─â un tratament cu ├«mpachet─âri cu n─âmol sapropelic de la Amara. Din ini┼úiativa sa, se construiesc primele instala┼úii balneare iar,  

(Georgeta Penelea Filitti, de la Institutul de Istorie ÔÇ×Nicolae IorgaÔÇŁ, ├«n 2004). ├Än anul 1919 este ales senator de Ialomi┼úa.

Atmosfera anilor interbelici la Amara

image

La ├«nceput, amenaj─ârile erau rudimentare ┼či empirice:├«n c─âzi de lemn se punea n─âmol ┼či deasupra se turna ap─â ├«nc─âlzit─â. Stabilimentele de tratament func┼úionau ├«n bar─âci. 

Continuarea pe