
INTERVIU Kevin Costner: „Istoria Americii include curaj, tragedie și realitate”
Vestul american – un peisaj sălbatic în care „cineva singur pe un cal avea tot ce-i trebuia dacă știa să aprindă focul și să se protejeze”. Dorința de pământ, libertate și familie a definit cucerirea Vestului, care a fost de multe ori prezentată în mod romantic și axată pe câteva personaje stereotip: șeriful, cowboy-ul, tâlharul. Documentarul „Vestul american cu Kevin Costner” aduce o perspectivă nouă, prin intermediul poveștilor despre exploratori mai puțin cunoscuți – misionari, femei răpite, fermieri. De ce este ea importantă și cum pot fi atrași tinerii către această bucată de istorie? A povestit într-un interviu de grup actorul Kevin Costner, coproducătorul și naratorul documentarului în opt părți care are premiera pe 3 septembrie, la ora 21:00, pe HISTORY Channel.
Care ar fi aspectul cel mai important pentru publicul european care se va uita la acest documentar?
Ce le-ar atrage atenția europenilor este să vadă câte țări diferite au făcut parte din America la început. După Revoluție, am obținut teritorii de la Marea Britanie, Franța (Louisiana), apoi Spania, mai târziu alte contribuții britanice și Alaska de la Rusia. La final, Hawaii. Țara noastră s-a extins continuu prin aceste achiziții sau cuceriri. Aceasta este istoria reală a Americii – o țară a imigranților; asta a creat gloria și miracolul ei.
Vestul american poate fi astăzi un loc în care oricine să se simtă acasă?
Oamenii veneau și se așteptau să facă pământul al lor. Această promisiune a durat aproape 400 de ani. Este amenințată astăzi, pentru că am uitat mentalitățile și ambițiile care au permis expansiunea. Vestul are încă mai puțini locuitori decât estul și California, dar spațiul permite migrație din est spre vest. Trebuie să înțelegem că America nu începe și nu se termină cu noi. Suntem parte dintr-un continuum.
De ce iubesc oamenii Vestul american și cowboy-ii, chiar și după era supereroilor?
Pentru că s-a întâmplat cu adevărat. Europa era sofisticată, cu clădiri impunătoare, dar America era neatinsă. Cineva singur pe un cal avea tot ce-i trebuia dacă știa să aprindă focul și să se protejeze. Este ceva romantic și dramatic să vezi omul în peisajul sălbatic, dar totuși foarte conștient de pericole. Dorința de pământ, libertate și familie a împins oamenii spre Vest până când frontiera s-a închis.
Cum ați ales poveștile și figurile istorice incluse în documentar?
Am acoperit perioada 1790–1890, selectând povești cu început, mijloc și sfârșit care să arate conflictele și oamenii care au migrat diferit. Am inclus exploratori mai puțin cunoscuți, misionari, femei răpite, fermieri, proprietari de vite. Împreună, aceste povești creează un arc narativ.

Care idee sau stereotip despre Vestul Sălbatic ați dorit cel mai mult să demontați ?
Nu am o listă, dar primul și cel mai important ar fi: nu a fost simplu. A fost mai greu decât și-ar fi putut imagina cineva: să pășești pe un teritoriu neatins, necunoscut, trăgându-și după tine familia.
America s-a construit încet, pas cu pas. La începutul secolului XX, părea că lucrurile merg rapid, ca la bursă, dar timp de 400 de ani am înaintat cu pași mici, cu lupte grele, conflicte, cuceriri, pierderi și redobândiri, iar oamenii pur și simplu continuau să vină.
Deci trebuie să demontăm mitul că Vestul e ca Disneyland. Tot ce s-a întâmplat acolo a fost real și a marcat națiunea noastră. Deseori ne gândim doar la șerif, tâlhar și cowboy – toți bărbați – ca și cum femeile nu ar fi existat în Vest. Dar ele au mers acolo, au format comunități și au făcut o diferență uriașă
Cum au influențat luptele pentru pământ și identitate societatea americană din ziua de azi?
America a progresat lent, cu pași mici, printr-o expansiune de 400 de ani, mutând popoarele native și creând o națiune diversă. Această diversitate a fost cheia excelenței și dezvoltării rapide a țării. Trebuie să ne amintim lecțiile trecutului, mai ales în contextul imigrației și al empatiei.
Cum ați echilibrat mitul și adevărul în documentar?
Vestul a fost romantizat, dar viața reală era dificilă. Conflictul și explorarea erau zilnice. Am încercat să arătăm și femei, misionari, soldați și nativi americani, nu doar șerifi și cowboy.
Când vezi oamenii sub presiune, realizezi că nu e romantic. Tinerii trebuie să înțeleagă că istoria Americii include curaj, tragedie și realitate.
Cum ați devenit conștient de perspectiva nativilor americani în Vest?
Am realizat că trebuie să portretizăm realitatea lor: oameni care își apărau viața, cultura și pământul. Documentarul folosește cercetări recente și experți nativi americani pentru autenticitate.
Cum ați transmis pasiunea pentru Vestul american copiilor dumneavoastră?
Copiii tăi ascultă, chiar dacă inițial nu par interesați. Istoria trebuie transmisă cu entuziasm, iar documentarul poate ajunge la tineri, oferindu-le o experiență vie și autentică a Americii.
Ce poate învăța generația tânără privind istoria Vestului american?
Cred că tinerii sunt pe propriul lor drum, pe propria lor lungime de undă. Dar când dau peste istorie, dacă dau peste adevăr, îi poate marca pentru totdeauna. Pot doar să sper că, atunci când vor vedea producția, vor găsi un nivel de adevăr, umanitate și și inumanitate. Asta se întâmplă în formarea unei țări. Și indiferent de țara din care provin, s-a întâmplat acolo.
E minunat când îți place istoria de mic și rămâne cu tine toată viața. Fie că devii istoric, fie că intri într-un alt domeniu, vrei să citești despre ea, să te gândești la ea. De aceea îmi doresc ca peste tot să existe profesori de istorie grozavi, la liceu sau mai devreme. Cred că toată lumea ar iubi istoria. Pentru că înveți despre alți oameni, te imaginezi teleportat în alte epoci, îți dezvolți empatie pentru viața oamenilor din trecut.
Și înveți despre compasiune, bunătate, probleme și violență. Toate emoțiile noastre se regăsesc în istorie. De aceea cred că am iubit-o de când aveam șase ani.
Este important să ne întoarcem la origini pentru a înțelege prezentul?
Da. Istoria ne învață cine suntem, ne oferă lecții, glorie și tristețe. Tinerii trebuie să fie expuși la adevăr, umanitate și dificultăți pentru a înțelege formarea unei națiuni.

Care trăsături ale Vestului mai există în ADN-ul american?
Spiritul de a începe de la zero. Armele de foc sunt cu adevărat foarte importante în istoria Americii. Europa era deja foarte avansată. Orașe erau construite și stau și astăzi ca mărturii ale arhitecturii. Noi nu aveam așa ceva. Am venit aici și aveam doar o armă pentru protecție.
Și a trebuit să ne dăm seama cum să păstrăm numărul de gloanțe pe care le aveam, pentru că nu exista un magazin unde să mergem. Și timp de 400 de ani, o armă a apărat capacitatea noastră de a călători prin această țară, de a o cuceri, cu adevărat. Suntem o țară tânără, iar armele ne-au modelat comportamentul și felul în care ne-am fi purtat cu ele. Și acum suntem pe acel prag. Ce facem cu armele noastre? Eu, de exemplu, dețin multe arme. Dar sunt și vânător. Sunt și pescar. Iubesc să fiu în natură.
Erați faimos în lumea filmului de decenii, apoi a venit serialul „Yellowstone”, care a devenit un mare succes la TV. Preferați acum acest mediu?
Se simte că cele mai bune povești sunt spuse astăzi la TV. Sunt dispus să fac orice simt că este interesant pentru mine, nu trebuie neapărat să fie un western. Poate fi altceva. Dar când ceva nu mai este interesant pentru mine sau există un alt motiv pentru care trebuie să merg mai departe, sunt dispus să plec.
Cred că poți scrie o poveste scurtă și poate trăi pentru totdeauna. Poți scrie un roman și poate trăi pentru totdeauna. Poți face un scurtmetraj și poate trăi pentru totdeauna. Contează cum spui povestea. Contează dacă ceilalți oameni se vor putea raporta la ea și se vor emoționa. De aceea există anumite cărți care continuă să trăiască cu noi și le transmitem copiilor noștri. Cred că speranța mea este să rămân relevant nu doar pentru mine, ci și pentru oamenii care îmi descoperă munca.
FOTO: History Channel















