Istoria oficială a lui Hirohito publicată: înainte de Pearl Harbor, Împăratul s a opus unui război cu SUA jpeg

Istoria oficială a lui Hirohito publicată: înainte de Pearl Harbor, Împăratul s-a opus unui război cu SUA

📁 Istorie recentă
Autor: Redacția

Înainte ca Japonia să atace Pearl Harbor, Împăratul Hirohito a criticat planurile de intrare în război împotriva Statelor Unite, considerându-le „autodistructive”, şi contradictorii cu alianţa cu Germania nazistă. Totuşi, nu a făcut prea multe pentru a opri Japonia să ducă un război în numele său, aşa cum arată istoria oficială a domniei sale, publicată marţi, 9 septembrie 2014.

Istoria lui Hirohito, împărat al Japoniei între 1926 şi 1989, arată că acesta se bucura şi pentru victoriile armatelor sale în China. Deşi în cele 12.000 de pagini apar câteva noi detalii, raportul nu conţine multe aspecte care să surprindă istoricii sau să schimbe percepţia că Hirohito nu a avut multe de spus în decizia Japoniei de a intra în război. De asemenea, este confirmată şi ideea că Hirohito nu dorea să intre în război cu America.

Cel mai controversat aspect cu privire la raport pare a fi faptul că a fost nevoie de un sfert de secol pentru ca Agenţia Casei Imperiale să lanseze istoria oficială a lui Hirohito, care a murit în 1989, la vârsta de 87 de ani. Agenţia, care administrează afacerile familiei imperiale, a explicat că întârzierea s-a datorat volumui mare de muncă – 61 de volume de istoria, din 3.152 de documente şi înregistrări, dintre care multe nu au fost niciodată făcute publice.

Hirohito a fost venerat ca un zeu de soldaţii şi cetăţenii japonezi, dar istoricii îl portretizează ca pe un personaj slab, fără multă putere de decizie. În acelaşi timp, împăratul a fost criticat  şi pentru că s-a lăsat folosit ca un simbol spiritual pentru militarismul japonez, prezidând reuniunile liderilor politici şi militari în care s-a luat decizia de a merge la război şi supraveghind paradele militare de pe calul său alb.

Istoria oficială a fost publicată într-o vreme când interesul faţă de perioada domniei sale a crescut, atât în Japonia, cât şi în ţările vecine. Un subiect sensibil este modul în care comportamentul Japoniei în perioada războiului ar trebui să intre în memoria colectivă. În Japonia, naţionaliştii au cerut cu putere ca acţiunile Japoniei să fie portretizate pozitiv, argumentând că procesul de construire a imperiului japonez nu era cu mult diferit faţă de cel al naţiunilor occidentale. De asemenea, China şi Coreea de Sud, două victime ale ambiţiilor imperiale japoneze de la începutul secolului XX, au acuzat Japonia că încearcă să şteargă cu buretele episoadele mai întunecate ale trecutului său.

Istoria oficială a împăratului japonez nu conţine, din nefericire pentru cercetători, materiale importante, precum arhive ale întâlnirilor dintre împărat şi gen. Dougals MacArthur, comandantul forţelor de ocupaţie conduse de americani după război, când s-a decis împotriva punerii sub acuzare a lui Hirohito pentru crime de război. În schimb, conţine informaţii numai despre două întâlniri ale liderului, din 27 septembrie 1945, care deja fuseseră făcute publice, arată agenţia Kyodo News.

Cercetând perspectiva lui Hirohito asupra războiului, raportul arată că înainte de atacul surpriză al marinei japoneze la Pearl Harbor, pe 7 decembrie 1941, împăratul a spus că Japonia nu avea nicio şansă să câştige un război cu Statele Unite. „Nu este decât un război autodistructiv”, a declarat împăratul pe 31 iulie 1941.

Discuţia era parte a unei dezbateri mai largi, începută în anii 1930, dacă Japonia, care era un imperiu colonial ce se extindea rapid, ar trebui să se pregătească pentru un posibil război viitor cu Statele Unite în Pacific sau cu Uniunea Sovietică pe continentul asiatic.

În 1939, împăratul l-a criticat şi pe ministrul armatei care dorea să consolideze legăturile dintre Japonia şi Germania nazistă. În schimb, Hirohito favoriza o cooperare mai mare cu Statele Unite. În final, Japonia s-a alăturat puterilor Axei, alături de Germania şi Italia.

New York Times