Istoria conflictelor dintre Casa Regal─â a Rom├óniei ┼či Casa Princiar─â de Hohenzollern jpeg

Istoria conflictelor dintre Casa Regal─â a Rom├óniei ┼či Casa Princiar─â de Hohenzollern

Procesele din Germania ale familei regale a Rom├óniei pe tema atribuirii titlul "de Hohenzollern-Sigmaringen" ┼či principelui Radu reprezint─â doar ultimul dintre conflictele dintre aceasta ┼či Casa princiar─â de Hohenzollern-Sigmaringen.

Disensiunile au ap─ârut chiar din timpul Primului R─âzboi Mondial. Motivul principal fiind acela c─â Regele Ferdinand, respect├ónd interesul ┼či voin┼úa statului pe care ├«l reprezenta la acel moment, a trecut peste leg─âturile de s├ónge ┼či a intrat ├«n conflict ├«mpotriva Germaniei. Cum a ajuns o parte a casei de Hohenzollern-Sigmaringen s─â guverneze Rom├ónia├Än 1866 guvernul Rom├óniei a cerut prin┼úului Karl Anton, ┼čeful casei Hohenzollern-Sigmaringen, de  ca al doilea fiu al s─âu, Carol s─â devin─â principe al t├ón─ârului stat rom├ón. Pe 10 mai 1866, Carol de Hohenzollern-Sigmaringen a depus jur─âm├óntul de credin┼ú─â ├«n fa┼úa Parlamentului Rom├óniei. La ├«nceput rela┼úiile ├«ntre casa din care principele provenea ┼či acesta au fost extreme de bune. Pe acest fond Carol I a devenit o garan┼úie pentru investitorii germani ai vremii. Carol I nu a avut urma┼či. Singura sa fiic─â M─âriuca a decedat al numai 4 ani de scarlatin─â. Pentru ca dinastia regal─â rom├óneasc─â s─â ├«┼či p─âstreze apartenen┼úa la Hohenzollerni, Carol I a apelat la casa din care provenea pentru a g─âsi un succesor. Potrivit succesiunii din interiorul casei, pe tronul rom├ónesc trebuia s─â urce Leopold, fratele mai mare al lui Carol I, ├«ns─â acesta a renun┼úat ├«n favoarea fiilor s─âi ÔÇô ├«n ordine Wilhelm, Ferdinand, Karol Anton. ├Än 1886 printr-o scrisoare oficial─â, Wilhelm renun┼úa la drepturile succesorale, tronul Rom├óniei revenind lui Ferdinand.

Pe Aceea┼či Tem─â

image

Regele Mihai I a rupt leg─âturile istorice ┼či dinastice cu Casa de Hohenzollern

Stricarea rela┼úiilor Primul R─âzboi Mondial ┼či moartea regelui Carol I, cel care amen┼úinut bunele rela┼úii dintre  regalitatea rom├óneasc─â ┼či casa din care regii proveneau, avea s─â duc─â la alterarea acestei leg─âturi. Chiar dac─â prima mare conflagra┼úie mondial─â ├«ncepuse ┼či chiar dac─â regele Carol I dorea ca Rom├ónia s─â intre ├«n r─âzboi de partea Germaniei, ┼úara nostr─â a r─âmas neutr─â p├ón─â ├«n 1916.

├Än 1914, Carol I moare, iar coroana revine lui Ferdinand, care c─âs─âtorit cu o descendent─â a monarhiei britanice, Regina Maria, nepoat─â a Reginei Victoria a Marii Britanii, decide intrarea ├«n r─âzboi ├«mpotriva Imperiului German, condus de ├Ämp─âratul Wilhem al II-lea ┼či  ├«mpotriva familiei sale, condus─â la acel moment de fratele s─âu mai mare Wilhelm, cel care renun┼úase la drepturile succesorale.Drept urmare, regele Ferdinand a fost exclus din casa de Hohenzollern ├«mpreun─â cu to┼úi urma┼čii s─âi. Ulterior s-a revenit asupra deciziei ┼či urma┼čii regelui Mihai I au rec─âp─âtat titlul de Hohenzollern-Sigmaringen.Alte cazuri de monarhi care ┼či-au renegat originileHot─âr├órea luat─â de Majestatea Sa Regele Mihai ├«n momentul ├«n care se ├«mplinesc 175 de ani de c├ónd Carol de Hohenzollern a depus jur─âm├óntul ca principe de a renun┼úa  la numele de Hohenzollern-Sigmaringen nu este una singular─â. De-a lungul vremii au mai existat monarhi care ┼či-au renegat originile. Un caz celebru este cel al regelui britanic George al V-lea, care, ├«n 1917, renun┼ú─â la titlul de Saxe-Coburg ┼či Gotha, mo┼čtenit de la prin┼úul consort al Reginei Victoria, Albert, ┼či ├«l schimb─â ├«n englezescul Windsor.