Ipoteza morm├óntului din Italia al lui Vlad ┼óepe┼č, desfiin┼úat─â de istorici  Explica┼úia stemei jpeg

Ipoteza morm├óntului din Italia al lui Vlad ┼óepe┼č, desfiin┼úat─â de istorici. Explica┼úia stemei

O nou─â teorie care ar putea schimba istoria a fost lansat─â de mai mul┼úi cercet─âtori italieni ┼či estonieni. Ace┼čtia sus┼úin c─â morm├óntul lui Vlad ┼óepe┼č nu se afl─â ├«n Rom├ónia, ci ├«n Italia. Ei au cerut deja autorit─â┼úilor din peninsul─â s─â deschid─â morm├óntul aflat ├«ntr-o m─ân─âstire din Napoli pentru a verifica ipoteza caracterizat─â de istoricii rom├óni drept hazardat─â ┼či nerealist─â.

Lespedea de pe morm├óntul lui Matteo Ferrillo, un nobil local considerat ginerele lui Vlad ┼óepe┼č, reprezint─â un uria┼č dragon, flancat de dou─â steme. O imagine bizar─â, care i-a condus pe c├ó┼úiva oamenii de ┼čtiin┼ú─â italieni ┼či estonieni la ideea c─â acolo ar putea fi ├«nmorm├óntat Vlad ┼óepe┼č. Istoricii rom├óni sunt ├«ns─â mult mai rezerva┼úi ┼či spun c─â stema de pe morm├óntul din Napoli era des ├«nt├ólnit─â ├«n Europa.

ÔÇ×Ordinul Dragonului f─âcea parte din acele ordine cavalere┼čti, nobiliare, instituite de diver┼či suverani ai Europei ca s─â r─âspl─âteasc─â serviciile diplomatice sau militare ale supu┼čilor lor. El a fost ├«nfiin┼úat de un rege al Ungariei. Ace┼čti regi angevini ai Ungariei de origine francez─â erau apropia┼úi regilor angevini ai Neapolului. Existau schimburi, se c─âl─âtorea, se preschimbau ambasadori, ordine de cavaleri, decora┼úii, a┼ča c─â nu este deloc de mirare ca acel morm├ónt s─â apar┼úin─â unui nobil ungur sau chiar napoletanÔÇŁ, explic─â istoricul Mihai Dimitrie Sturdza, pentru Digi24.

2323 jpg jpeg

Conform cercet─âtorilor estonieni, Vlad ┼óepe┼č nu ar fi murit pe c├ómpul de lupt─â ├«n 1476. El ar fi fost luat prizonier de turci ┼či r─âscump─ârat apoi de o fiic─â a sa, pe nume Maria. Aceasta ar fi fost trimis─â de mic─â la Napoli, iar domnitorul ar fi fost ├«nmorm├óntat tot aici. ÔÇ×De ce s─âraca s─â ajung─â la Napoli, era departe, nu la trei ore de avion ca ast─âzi. ┼óar─â catolic─â. Era mare ├«nvr─âjbire atunci ├«ntre ortodoc┼či ┼či catoliciÔÇŁ, adaug─â istoricul.

Ultima domnie, sf├ór┼čitul vie┼úii ┼či locul morm├óntului

├Än iarna anului 1436, Vlad Dracul a devenit domn al ┼ó─ârii Rom├óne┼čti ┼či s-a stabilit la Curtea domneasc─â din T├órgovi┼čte. Vlad Dr─âculea ┼či-a urmat tat─âl ┼či a tr─âit acolo ┼čase ani. ├Än 1442, din motive politice, el ┼či fratele s─âu mai t├ón─âr, Radu cel Frumos, au fost ceru┼úi ca ostatici de c─âtre sultanul Murad al II-lea;Vlad al III-lea a fost ostatic p├ón─â ├«n 1448, iar fratele s─âu p├ón─â ├«n 1462. Aceast─â perioad─â de captivitate a jucat un rol important ├«n formarea ┼či ascensiunea la putere a lui Vlad. Turcii l-au eliberat, ├«n 1447, dup─â moartea tat─âlui s─âu-asasinat la comanda lui Vladislav al II-lea, rival la tronul ┼ó─ârii Rom├óne┼čti. Tot atunci, Vlad a aflat ┼či de moartea fratelui s─âu mai mare, Mircea, torturat ┼či ├«ngropat de viu de boierii din T├órgovi┼čte.

Conform legendei, atunci a fost momentul ├«n care so┼úia lui Vlad, pentru a sc─âpa de temni┼úa turceasc─â, s-a sinucis arunc├óndu-se de pe o creast─â ├«nalt─â-o scen─â exploatat─â de Francis Ford Coppola ├«n filmul Bram Stoker's Dracula. Vlad a reu┼čit s─â scape asediului fort─âre┼úei sale, folosind un pasaj secret prin munte. Ajutat de c├ó┼úiva ┼ú─ârani din satul Arefu, a reu┼čit s─â ajung─â ├«n Transilvania, unde s-a ├«nt├ólnit cu regele Ungariei, Matei Corvin. ├Äns─â Matei l-a arestat ┼či l-a ├«ntemni┼úat ├«n capitala Ungariei, Visegrad. Motivul arestului poate fi discutat, pentru c─â, dupa unii istorici, faptul c─â a fost direct dus la Budapesta este pus pe seama necesit─â┼úii lui Vlad de a fi protejat de sa┼čii care voiau s─â ├«l omoare.

Vlad a fost recunoscut ca prin┼ú al Valahiei pentru a treia oar─â ├«n 1475, ├«ns─â s-a bucurat de o perioad─â foarte scurt─â de domnie. A fost asasinat la sf├ór┼čitul lunii decembrie 1476. Corpul s─âu a fost decapitat ┼či capul trimis sultanului, care l-a a┼čezat ├«ntr-o ┼úeap─â, ca dovad─â a triumfului asupra lui Vlad ┼óepe┼č.

S-a emis ipoteza ca ÔÇ×Dr─âculeaÔÇť ar fi fost ├«ngropat la M─ân─âstirea Snagov, pe o insul─â din apropierea Bucure┼čtilor. Examin─ârile recente au ar─âtat c─â ÔÇ×morm├óntulÔÇť lui ┼óepe┼č de la m─ân─âstire con┼úine doar c├óteva oase de cal datate din neolitic ┼či nu r─âm─â┼či┼úele adev─ârate ale domnului valah. Dup─â opinia reputatului istoric Constantin Rezachevici, morm├óntul acestuia ar fi pe loca┼úia m─ân─âstirii Comana, ctitoria voievodului.

Sursa:www.adevarul.ro