Inscripţiile aztece spun povestea unei bãtãlii cosmice
Un total de 23 de plãcuţe din piatrã datând din urmã cu 550 de ani au fost scoase la luminã de cãtre arheologi în faţa marelui templu din Tenochtitlan, Mexico City, ilustrând mituri aztece printre care şi naşterea zeului rãzboinic Huitzilopochtli.
Imaginile sunt gravate pe blocuri de rocã vulcanicã şi înfãţişeazã şerpi, prizonieri sau rãzbonici. De asemenea cuprind alte figure care se referã la originile mitice ale civilizaţiei aztece. Gravurile se concentreazã asupra mitului naşterii lui Huitzilopochtli şi începutului rãzboiului sfânt. Raul Barrera de la Institutul Naţional de Antropologie şi Istorie spune cã au fost plasate în faţa a ceea ce reprezenta centrul adorãrii lui Huitzilopochtli şi pot fi datate în ce-a de-a patra perioadã a ridicãrii templului (1440-1469).
Aztecii erau un popor religios şi rãzboinic care a ridicat numeroase monumente incluzând faimosul Templu Mayor din Mexico City. Au stãpânit un imperiu care cuprindea mult din Mexicul de azi pânã ce a fost cucerit de cãtre spanioli în 1521. rãmãşiţele precolumbiene sunt de o mare însemnãtate arheologicã pentru cã este prima data când se descoperã asemenea piese pe tãrâmul sfânt al Tenochtitlanului şi pot fi considerate primul document iconografic care nareazã anumite mituri legate de aceastã civilizaţie.
Potrivit mitului naşterii zeului rãzboiului, zeiţa pãmântului şi a fertilitãţii, Coatlicue, rãmâne însãrcinatã prin contactul cu o minge de pene care cade asupra ei în timp ce face curat în templu, ulterior dând naştere zeilor Quetzalcoatl, Xolotl şi Huitzilopochtli. Sarcina îi supãrã pe ceilalţi copii care nu suportã cu bine ideea cã tatãl lor este o minge de pene. Aşadar 400 de rãzboinici din sudul Mexicului împreunã cu zeiţa Coyolxauhqui se decid sã urce pe muntele Coatepec unde locuieşte Coatlicue şi sã o ucidã, totuşi Huitzilopochtli iese înarmat complet din pântecele mamei sale când aude de complot.
Legenda despre acest rãzboi cosmic spune cã în timpul cãlãtoriei rãzboinicii din sud dintre Aztlan şi lacul Texcoco, rãzboinici ai stelelor, ar fi coborât din ceruri. Ambele mituri include conceptual de rãzboi al stelelor, in care zeul rãzboiului şi al soarelui învinge pe cei 400 şi pe Coyolxauhqui, o confruntare care lasã în urmã luna şi stelele.
Una dintre plãci înfãţîşeazã pe un rãzboinic purtându-şi scutul (chimalli) într-o mânã şi în cealaltã un fel de arc. O alta ne aratã un prizonier cãzut în genunchi, care lãcrimeazã. O alta înfãţişeazã profilul unui bãrbat decapitat ce poartã o coroanã de pene. Aztecii construiesc templul-piramidã în onoarea sa. La finele ceremoniilor, se spune cã au fost realizate peste 20.000 de sacrificii umane. Capetele victimelor erau înfipte ca trofee în satul de sub templu, pe un eşafodaj numit Tzompantli.
Sursa:pasthorizonspr.com
