Iat─â testul de admitere la Harvard, din 1869! jpeg

Iat─â testul de admitere la Harvard, din 1869!

­čôü Curiozit─â┼úile ┼či culisele istoriei
Autor: No├ęmi Varga
­čŚô´ŞĆ 25 iulie 2011

Admiterea la Harvard, "floare la ureche"? Pentru nivelul actual de pregătire al majorităţii tinerilor, cu siguranţă nu. Cu toate acestea, în 1869, renumita universitatea americană a dat un anunţ în ziar pentru a arage cât mai mulţi studenţi. Din 210 de candidaţi, 185 au trecut testul de admitere.

Subiectele testului de admitere la universitatea Harvard, din 1869, date publicităţii de "The New York", au fost preluate de întreaga presă internaţională.

"Acest test este o fereastr─â incredibil─â prin care descoperim ce ├«nsemna c├óndva educa┼úia de elit─â din America", noteaz─â "Good Culture". Totu┼či, la vremea respectiv─â, examenul a fost considerat "floare la ureche", dat fiind c─â din 210 candida┼úi au intrat 185.Publica┼úia "Good Culture" a publicat un material intitulat "Po┼úi s─â treci examenul de admitere la Harvard din 1869? (Punem pariu c─â nu)", ├«n timp ce "Business Insider" a expus subiectele.

Ce trebuia s─â ┼čtie, ├«n 1869, un candidat la Harvard?

Pe l├óng─â latin─â, greac─â, greac─â veche ┼či geografie antic─â, candida┼úii trebuiau s─â aib─â cuno┼čtin┼úe semnificative de artimetic─â, algebr─â ┼či geometrie.

Iată câteva dintre subiectele examenului de admitere la Harvard, din 1869

-Reduceţi următoarea expresie la cea mai simplă formă:(9a2b2-4b4) (a2-b2)-(3ab-2b2) (3a [a2+b2]-2b [b2+3ab-a2])b

-Un om a cump─ârat un ceas, un lan┼ú ┼či un medalion cu 216 dolari. Ceasul ┼či medalionul ├«mpreun─â au costat de trei ori mai mult dec├ót lan┼úul, iar lan┼úul ┼či medalionul cost─â ├«mpreun─â jum─âtate din c├ót a costat ceasul. Care a fost pre┼úul fiec─âruia?

-Demonstra┼úi formula pentru cosinusul sumei a dou─â unghiuri ┼či deduce┼úi formulele pentru cosinusul dublului unghiului ┼či cosinusul a jum─âtate dintr-un unghi

image

-C├ót reprezint─â 50 lire sterline ┼či 12 ┼čilingi la o dob├ónd─â de 8%, la sf├ór┼čitul a cinci ani, dou─â luni ┼či trei zile.

-Descrie┼úi traseul urmat de "Cei zece mii" (un grup de mercenari, majoritatea greci, condu┼či de Cyrus cel t├ón─âr ├«n ├«ncercarea de a prelua cu for┼úa tronul Imperiului Persan, de la fratele s─âu Artaxerxes II-n.n) sau desena┼úi-l pe o hart─â.

-Traduce┼úi ├«n latin─â:Cine a fost mai ilustru ├«n Grecia dec├ót Temistocle, care atunci c├ónd a fost condus ├«n exil nu a f─âcut r─âu ┼ú─ârii sale nerecunosc─âtoare, dar a f─âcut acela┼či lucru pe care Coriolanus l-a f─âcut cu dou─âzeci de ani ├«nainte.

-Gramatica latină:Care sunt părţile principale ale termenilor:cado, cacdo, tono, reperio, curro, pasco, paciscor.

-Preciza┼úi toate infinitivele ┼či participiile de la abeo, ulciscor, indicativul prezent pentru fio, indicativ viitor activ ┼či prezentul subjonctiv pasiv pentru munio.

-Gramatic─â greac─â:Da┼úi un exemplu de omitere a unuia sau a mai multor sunete ├«ntr-un cuv├ónt sau o fraz─â (pentru a face pronun┼úia mai u┼čoar─â). ├Än ce cuvinte accentul vocalei omise dispare cu vocala?

-Ar─âta┼úi cum poate fi aflat─â aria unui poligon circumscris unui cerc, apoi modul ├«n care aria unui cerc poate fi caculat─â. Apoi demonstra┼úi c─â cercurile sunt unul fa┼ú─â de altul ├«n aceea┼či rela┼úie precum p─âtratele razelor lor.

-Pericle: omul ┼či politica sa

harvardexam Page 1 jpg jpeg
harvardexam Page 7 jpg jpeg
harvardexam Page 2 jpg jpeg
harvardexam Page 5 jpg jpeg
harvardexam Page 8 jpg jpeg
harvardexam Page 3 jpg jpeg
harvardexam Page 4 jpg jpeg
harvardexam Page 6 jpg jpeg