Faptele criminale ale Armatei Ro┼čii ÔÇ×eliberatoareÔÇť: violuri, jafuri, devast─âri ┼či sfidarea autorit─â┼úilor  Studiu de caz: Vrancea jpeg

Faptele criminale ale Armatei Ro┼čii ÔÇ×eliberatoareÔÇť: violuri, jafuri, devast─âri ┼či sfidarea autorit─â┼úilor. Studiu de caz: Vrancea

├Äntoarcerea armelor ├«mpotriva Germaniei naziste, la 23 august 1944, prin acceptarea de c─âtre Rom├ónia a armisti┼úiul oferit de Uniunea Sovietic─â, Marea Britanie ┼či Statele Unite ale Americii, a deschis ocazia unor abuzuri de neimaginat ale a┼ča zisei Armate Ro┼čii "eliberatoare".

├Än doar dou─â zile de la momentul istoric 23 august, trupele sovietice au ┼či ajuns ├«n Vrancea, unde s-au comportat ca ┼či cum s-ar fi aflat pe un teritoriu inamic.

├Än arhivele vr├óncene se afl─â numeroase m─ârturii ale prezen┼úei nefaste a osta┼čilor Armatei Ro┼čii ├«n Vrancea, care s-au dedat la abuzuri f─âr─â margini pe care cei mai ├«n v├órst─â ┼či le aduc aminte ┼či ast─âzi cu groaz─â. Istoricii foc┼č─âneni Ramona Miron ┼či Horia Dumitrescu au cercetat arhivele vremii ┼či au reu┼čit s─â surprind─â date relevante despre ororile comise de sovietici ├«n timpul ocupa┼úiei lor.

Primele probleme au fost semnalate de Prim─âria din Adjud, care anun┼úa ├«ntr-un memoriu c─âtre Prefectur─â c─â pe 25 august, diminea┼úa, ora┼čul era deja ocupat de Armata Ro┼čie. 80% din popula┼úie era deja evacuat─â, la fel ┼či autorit─â┼úile, iar acest lucru a atras dup─â sine devastarea locuin┼úelor, a magazinelor, dar ┼či depozitelor armatei.

Chiar ┼či institu┼úiile de ocrotire pentru copii au devenit ┼úinta vandalismului solda┼úilor ru┼či.

image

├Än Foc┼čani, ┼×coala Normal─â, Orfelinatul, , Principesa Elisabeta" ┼či Institutul de Surdo-Mu┼úi, informau Prefectura prin Raportul nr. 6/22 septembrie 1944 c─â "localul nostru fiind la marginea ora┼čului trupele sovietice poposesc aici ┼či adesea intr─â ├«n local sau curte, jefuiesc, stric─â, sparg ce ├«nt├ólnesc ┼či pleac─â lu├ónd cu ei bunuri de care au nevoie:3 camioane cu lemne, se urc─â la etaj, scot ferestrele cu geamuri fi de acolo le arunc─â jos ├«n ma┼čin─â, ├«ncarc─â cu bra┼úele arhiva, c─âr┼úile, rup robinetele ciu┼čmelelor inund├ónd localulÔÇŁ, se arat─â ├«n informarea c─âtre Prefectur─â.

Vandali la drumul mare

Tot cam ├«n aceea┼či perioad─â, pensionarul Dimitrie Budal─â, din Foc┼čani, se adresa cu o pl├óngere la Prefectura Vrancea ├«n care reclama c─â a fost jefuit de armatele ruse┼čti, care i-au spart casa ┼či au furat toat─â agoniseala sa de-o via┼ú─â:├«mbr─âc─âminte, ├«nc─âl┼ú─âminte, bijuterii, obiecte de toalet─â, a┼čternuturi, dar ┼či o mare sum─â de bani, pus─â bine pentru ├«nmorm├óntare, l─âs├óndu-i pe el ┼či pe so┼úia sa complet s─âraci, dup─â cum s-a exprimat foc┼č─âneanul ├«n scrisoare.

Mare lucru autorit─â┼úile vr├óncene nu puteau s─â fac─â dec├ót s─â se adreseze Comandamentului Sovietic din Foc┼čani, cu cercetarea cazurilor mai grave. Cum a fost spre exemplu incidentul din comuna Flore┼čti, unde  mai multe grupuri r─âzle┼úe de solda┼úi ru┼či au mers s─â jefuiasc─â oameni, s-au ├«mb─âtat ┼či au ├«mpu┼čcat o femeie ┼či un b─ârbat.

De furia solda┼úilor sovietici nu au sc─âpat nici a┼čez─âmintele de cult, una dintre bisericile din Foc┼čani care a avut de suferit fiind Biserica Donie, monument istoric, unde ru┼čii au profanat icoane, au spart geamuri, altarul r─âm├ón├ónd neatins ├«ntruc├ót vandalii s-au lovit de gratiile groase. ├Än procesul de evaluare a pagubelor, ├«ntocmit de un poli┼úist ┼či de preotul paroh Cosma, erau notate urm─âtoarele.

"Poarta de la intrarea principal─â distrus─â, la Pridvor, 2 geamuri mari sparte, un Iconostas de stejar stricat, 1 mas─â stricat─â, icoane de pe pere┼úi date jos ┼či profanate, 4 ochiuri de geam dimensiunea 35/35 sparte, dintre care unul spart cu pistolul. La Altar, un ochi de geam mare spart complet, iar pe jos a g─âsit be┼úe cu vat─â la cap─ât asem─ân─âtoare tampoanelor de pus ventuze ┼či care denot─â c─â solda┼úii ru┼či au avut inten┼úia s─â intre ┼či in altar, dar nu le-au reu┼čit acest plan, ├«ntruc├ót fereastra are gratii groase. ├Än locuin┼úa paraclisierului, s-au g─âsit stricate o mas─â rotund─â ┼či 3 scaune, pe care le-au stricat solda┼úii ru┼či dup─â ce au m├óncat".

Prada preferat─â:b─âutur─â ┼či femei

C├ónd spunem c─â Armata Ro┼čie s-a comportat pe teritoriul Rom├óniei ca armat─â de ocupa┼úie nu gre┼čim cu nimic. A┼ča reg─âsim la Adjud ├«n octombrie 1944 un ordin al Comandamentului Sovietic prin care erau luate femei ┼či fete la lucru ├«n Gara Adjud ┼či la spitalul de r─âni┼úi.

Continuarea pe adevarul.ro