Europa trebuie să iasă mai puternică din această criză

În 1950, Europa se afla în criză. Economia și infrastructura fuseseră distruse în urma celui de Al Doilea Război Mondial, iar continentul căuta o cale politică prin care să se asigure că ororile războiului nu se vor mai repeta niciodată. În acest context sumbru, la 9 mai, ministrul francez al afacerilor externe Robert Schuman și-a prezentat viziunea despre modul în care Europa putea atinge acest obiectiv, prin crearea unor instituții care să facă războiul nu doar de neconceput, ci și imposibil din punct de vedere practic. Cuvintele lui au schimbat cursul istoriei și au pus bazele Uniunii Europene de astăzi, clădită de generația lui și de cele care i-au urmat.  

Aniversarea celor 70 de ani de la Declarația Schuman survine într-un alt moment de criză pentru Europa. Peste 100 000 de europeni și-au pierdut viața în ultimele luni din cauza infecției cu coronavirus. Sute de milioane de oameni s-au confruntat în viețile lor de zi cu zi cu restricții fără precedent, pentru a ține sub control răspândirea virusului.

Ca președinți ai principalelor trei instituții ale Uniunii Europene, gândurile noastre se îndreaptă astăzi în primul rând către cei care și-au pierdut pe cineva drag. Ne exprimăm recunoștința față de lucrătorii esențiali care și-au continuat activitatea în timpul crizei. Cei aflați în prima linie în spitale și cămine de bătrâni, luptând la propriu pentru a salva vieți. Dar și șoferii care asigură livrarea produselor, personalul din magazine, polițiștii și toți cei a căror muncă permite ca viețile noastre să continue.

Suntem recunoscători și pentru spiritul de solidaritate și responsabilitatea civică de care au dat dovadă cetățenii europeni. Milioane de oameni s-au oferit voluntari pentru a ajuta în orice fel în timpul crizei, fie că au făcut cumpărături pentru un vecin în vârstă, fie că au cusut măști sau au strâns bani pentru cei nevoiași. Europa își arată adevărata valoare atunci când demonstrează căldură și solidaritate.

Europa a luat măsuri îndrăznețe pentru ca piața unică să funcționeze în continuare, permițând echipamentelor medicale să fie livrate acolo unde medicii și asistenții aveau nevoie de ele, ventilatoarelor să ajungă acolo unde puteau salva vieți și alimentelor și produselor esențiale să se regăsească pe rafturile magazinelor noastre, pentru ca europenii să nu ducă lipsă de ele.

Am luat decizii fără precedent pentru ca guvernele naționale să poată dispune de capacitatea fiscală necesară pentru a răspunde crizei. Am transformat Mecanismul european de stabilitate într-un instrument de combatere a pandemiei de COVID-19. Am pus la dispoziție 100 de miliarde de euro pentru ca europenii să nu-și piardă locurile de muncă, sprijinind schemele de șomaj tehnic din statele membre. Iar Banca Centrală Europeană a oferit un sprijin fără precedent, pentru a se asigura că împrumuturile pentru populație și companii continuă.

Dar trebuie să facem și mai mult. Pe măsură ce statele noastre membre ridică prudent și treptat măsurile de izolare și restricțiile, prioritatea zero trebuie să rămână salvarea vieților și protejarea categoriilor cel mai vulnerabile din societățile noastre. Trebuie să facem în continuare tot ce putem pentru a sprijini cercetările în vederea creării unui vaccin împotriva coronavirusului. Succesul Conferinței donatorilor pentru răspunsul mondial la coronavirus din 4 mai, care a strâns 7,4 miliarde de euro și a reunit organizații din domeniul sănătății de la nivel global pentru a colabora în privința vaccinului, a tratamentelor și a diagnosticului, ne arată cât de repede se poate ralia întreaga lume în spatele unei cauze comune. Trebuie să menținem această mobilizare și să păstrăm lumea unită împotriva coronavirusului. Iar Europa poate juca un rol decisiv la acest capitol.

În același timp, toate statele membre trebuie să dispună de marja fiscală necesară pentru a face față urgenței medicale în curs.

Și trebuie să ne pregătim pentru redresare. După ce s-au temut pentru viețile lor, mulți europeni se tem acum pentru locurile lor de muncă. Trebuie să repornim motorul economic al Europei. Să ne amintim spiritul lui Robert Schuman și al contemporanilor săi: inventiv, curajos și pragmatic. Ei ne-au arătat că ieșirea din criză necesită o gândire politică nouă și desprinderea de trecut. Trebuie să le urmăm exemplul și să recunoaștem că vom avea nevoie de idei și instrumente noi pentru a ne reveni în urma acestei perioade dificile. Trebuie să recunoaștem că Europa care se va contura după această criză nu poate fi și nu va fi aceeași cu cea care a intrat în criză.

În primul rând, trebuie să ne intensificăm eforturile pentru a îmbunătăți viața concetățenilor noștri cei mai săraci și mai vulnerabili. Mult prea multe persoane din Europa aveau dificultăți să facă față cheltuielilor de la o lună la alta, chiar și înainte de începerea crizei. Acum și mai multe milioane de oameni se confruntă cu un viitor nesigur, după ce și-au pierdut locul de muncă sau afacerea. Tinerii și femeile sunt în mod deosebit afectați și au nevoie de sprijin concret și hotărât. Europa trebuie să ia măsuri curajoase și să facă tot ce este necesar pentru a proteja viețile și mijloacele de subzistență, în special în domeniile cel mai afectate de criză.

Uniunea noastră trebuie, de asemenea, să fie sănătoasă și sustenabilă. O lecție pe care am învățat-o în această criză este că trebuie să ascultăm sfaturile oamenilor de știință și să acționăm până nu e prea târziu. Nu putem amâna abordarea schimbărilor climatice și trebuie să ne bazăm redresarea pe Pactul Ecologic European.

Trebuie totodată să fim mai aproape de cetățeni, făcând Uniunea noastră mai transparentă și mai democratică. Conferința privind viitorul Europei, a cărei lansare fusese planificată pentru astăzi, dar a fost amânată din cauza pandemiei, va fi esențială pentru dezvoltarea acestor idei.

Trăim o perioadă de fragilitate temporară și doar o Uniune Europeană puternică ne poate proteja moștenirea comună și economiile statelor noastre membre.

Ieri am sărbătorit 75 de ani de la sfârșitul celui de Al Doilea Război Mondial. Nu trebuie să uităm niciodată ororile și barbarismul războiului și sacrificiile făcute pentru a-i pune capăt. Astăzi reflectăm însă la evenimentele care i-au urmat. Să ne amintim generația anilor ’50, care credea că din ruinele războiului putea fi construită o Europă mai bună și o lume mai bună. Și care a și construit-o. Dacă tragem aceste învățăminte, dacă rămânem uniți în solidaritate și în apărarea valorilor noastre, atunci Europa va putea să iasă, din nou, mai puternică din această criză.

David Maria SASSOLI, Preşedintele Parlamentului European

Charles MICHEL, Preşedintele Consiliului European

Ursula von der LEYEN, Preşedinta Comisiei Europene