┬źDracula   voievod ┼či vampir┬╗, vernisaj la Muzeul de Art─â FOTO jpeg

┬źDracula - voievod ┼či vampir┬╗, vernisaj la Muzeul de Art─â FOTO

­čôü Muzeele Rom├óniei
Autor: Redac╚Ťia
­čŚô´ŞĆ 8 iulie 2010

Expozi┼úia "Dracula - voievod ┼či vampir", care are ca scop demontarea mitului lui Dracula, este vernisat─â joi sear─â, la Muzeul Na┼úional de Art─â al Rom├óniei din Capital─â, fiind deschis─â p├ón─â pe 10 octombrie, au declarat organizatorii joi, ├«ntr-o conferin┼ú─â de pres─â.

Iconfoto jpeg

Expozi┼úia este organizat─â de Muzeul Na┼úional de Art─â al Rom├óniei, Kunsthistorisches Museum Viena ┼či muzeul Schloss Ambras din Austria.

Directorul Muzeului Na┼úional de Art─â al Rom├óniei, Roxana Theodorescu, prezent─â la conferin┼úa de joi-al─âturi de Margot Rauch, specialist conservator al muzeului Schloss Ambras ┼či curator al expozi┼úiei-, a declarat c─â evenimentul ├«ncearc─â s─â pun─â personajul istoric Vlad ┼óepe┼č ├«ntr-o "lumin─â obiectiv─â".

"Toat─â lumea ┼čtie cine este personajul Dracula. Dac─â ve┼úi privi aceast─â expozi┼úie, nu ve┼úi reg─âsi acest personaj aici, pentru c─â pe noi ne-a interesat s─â ar─ât─âm ce se afl─â ├«n spatele acestui personaj-cult", a ad─âugat Margot Rauch.

Expozi┼úia a fost prezentat─â de Kunsthistorisches Museum din Viena ├«n 2008, la Schloss Ambras din Innsbruck, cu ocazia ├«mplinirii a 111 ani de la publicarea romanului Dracula de Bram Stoker, cu scopul de a redeschide discu┼úia asupra personajului istoric Vlad ┼óepe┼č/ Dracula ┼či a vampirismului ├«ntr-un context istoric ┼či documentar realist.

Expozi┼úia de la Bucure┼čti, inaugurat─â la doi ani de la evenimentul de la Ambras, include, al─âturi de obiecte ├«mprumutate de la muzee din Austria, Ungaria, Germania, Slovenia, piese din patrimoniul na┼úional, de la Muzeul Na┼úional de Art─â al Rom├óniei, Muzeul Na┼úional de Istorie a Rom├óniei, Muzeul Na┼úional Pele┼č, Muzeul ┼ó─âranului Rom├ón din Capital─â ┼či Muzeul Cinegetic al Carpa┼úilor.

Piesa central─â ┼či vedeta expozi┼úiei o constituie binecunoscutul portret al voievodului Vlad ┼óepe┼č, numit deseori ├«n epoc─â Dracula, conservat de mai bine de 400 de ani la castelul Ambras. Pornind de la aceast─â pies─â, prezentat─â ├«n premier─â publicului din Rom├ónia, expozi┼úia se articuleaz─â ├«n patru sec┼úiuni.

Prima ├«┼či propune s─â exploreze legendele create ├«n jurul voievodului valah din secolul al XV-lea. Personalitatea ┼či imaginea lui Vlad al III-lea Dracula, precum ┼či epoca sa sunt prezentate prin intermediul unor serii de portrete ┼či documente. Una dintre cele mai interesante piese din aceast─â sec┼úiune este un cripto-portret ("portret deghizat") al voievodului:panoul Hristos ├«n fa┼úa lui Pilat-o scen─â din ciclul Patimilor ce provine de la altarul m─ân─âstirii franciscane din Viena, conservat acum la Galeria Na┼úional─â din Ljubljana, ├«n care se pot recunoa┼čte ├«n fizionomia lui Pilat tr─âs─âturile lui Vlad, a┼ča cum ap─âreau ├«n portretele sale din epoc─â.

A doua sec┼úiune ilustreaz─â conflictele dintre turci ┼či cre┼čtini ├«n Europa de Sud-Est ├«n secolele al XV-lea-al XVIII-lea, care, cu toate neajunsurile lor, au contribuit la schimburile culturale. Armele ┼či portretele prezente ├«n expozi┼úie dovedesc existen┼úa unui interes reciproc:obiecte produse ├«n Europa de Vest au fost influen┼úate de metodele de decorare oriental─â, ├«n vreme ce sultanii otomani, ├«n ciuda interdic┼úiei din Coran, ┼či-au comandat portrete dup─â moda occidental─â.

A treia sec┼úiune abordeaz─â mitul vampirismului, a┼ča cum s-a conturat din m─ârturiile despre "fenomenele de vampirism" ├«nregistrate din secolul al XVIII-lea ├«n zone de la grani┼úa militar─â a st─âp├ónirii austriece p├ón─â ├«n Imperiul Otoman, ├«n contextul conflictelor dintre cre┼čtini ┼či musulmani. Gravuri de epoc─â, scrisori, tratate pentru vindecarea de "boala vampirismului" documenteaz─â aceast─â parte a expozi┼úiei. Ea este ├«ntregit─â de abord─ârile literare ale subiectului:noti┼úele ┼či ciornele romanului Dracula de Bram Stoker (1897) ┼či alte fragmente de texte literare care fac referire la vampiri ┼či creaturi supranaturale, semnate de Homer, Ovidiu, Goethe, Byron, Beaudelaire, John Sheridan Le Fanu, John William Polidori etc.

Nimic nu a contribuit mai mult la conturarea viziunii curente despre Dracula ┼či vampiri dec├ót imensa produc┼úie de adapt─âri cinematografice. Ultima parte a expozi┼úiei urm─âre┼čte cum a evoluat figura lui Dracula ├«n cinematografia mondial─â, prin intermediul afi┼čelor, trailerelor ┼či imaginilor din filme precum Dracula (SUA, 1931, regia Ted Browning, cu B├ęla Lugosi), "Dracula, Prince of Darkness" (Marea Britanie, 1965, regia Terence Fisher, cu Christopher Lee), "Blood for Dracula" (Fran┼úa/ Italia, 1974, regia Paul Morrissay, produc─âtor Andy Warhol), "Nosferatu the vampire" (RFG/ Fran┼úa, 1979, regia Werner Herzog, cu Klaus Kinski).

Vernisajul expozi┼úiei are loc la MNAR joi, la ora 18.00, ├«n prezen┼úa directorului general al Kunsthistorisches Museum Viena ┼či a fostului ambasador al Austriei la Bucure┼čti, Martin Eichtinger.

În cadrul expoziţiei, va rula zilnic filmul "Nosferatu - Simfonia groazei" (Germania, 1922, regia F.W. Murnau, cu Max Schreck), o operă clasică a cinematografiei germane expresioniste.