Dovada unui masacru antic? Misterul oaselor umane împrăștiate într-o luxoasă vilă romană
Oase umane dezarticulate, descoperite împrăștiate într-o luxoasă vilă romană de pe Insula Wight din Anglia, ar putea reprezenta dovezi ale unui masacru comis în timpul unei epurări politice brutale din secolul al IV-lea.
Descoperirea de oase umane nu este o noutate; ele au fost găsite la Vila Romană Brading încă de la redescoperirea sitului, în anul 1880. Ceea ce a rămas un mister este vechimea lor, însă noi datări cu radiocarbon și câteva monede indică o perioadă scurtă în care locuitorii vilei au murit în împrejurări misterioase, relatează phys.org.
Cel mai tulburător aspect îl reprezintă oasele împrăștiate chiar în interiorul vilei, a declarat autorul studiului publicat în revista Britannia, Michael Fulford, profesor de arheologie la Universitatea din Reading.
„Cum au ajuns acolo, amestecate cu alte resturi menajere romane? Oare cei care le-au adus înăuntru știau ce descoperiseră?”, se întreabă Fulford.
Misterul oaselor
Vila Romană Brading, aflată astăzi în administrarea Brading Roman Villa Trust, a fost descoperită și excavată pentru prima dată de căpitanul în retragere John Thorp și William Munns, între anii 1880 și 1881. În timpul acestor săpături inițiale, muncitorii au scos la iveală celebrele mozaicuri care îl înfățișează pe Bacchus, zeul vinului, precum și un impresionant mozaic reprezentând-o pe Meduza.
Însă, împrăștiate prin diferitele încăperi ale vilei, au fost găsite și rămășițe umane. Potrivit studiului, săpăturile ulterioare din anii 1990 și 2000 au dus la descoperiri la fel de macabre: rămășițe umane dispersate în afara clădirii, inclusiv scheletul unui adolescent găsit într-o fântână alături de trei câini tineri.
Cercetătorii au stabilit că rămășițele aparțineau cel puțin patru adulți, unui adolescent și unui bebeluș. Totuși, asocierea oaselor cu anumite persoane sau încăperi nu mai este posibilă, deoarece săpăturile din anii 1880 nu au documentat corespunzător aceste descoperiri.
Examinarea oaselor a scos la iveală detalii tulburătoare: unele prezentau urme de tăieturi, iar altele purtau urme de rosături produse de animale.
Pentru a stabili momentul morții acestor oameni, cinci oase au fost trimise pentru datare cu radiocarbon la Universitatea din Glasgow. Unul dintre ele nu a oferit rezultate, însă celelalte patru au indicat un tipar clar. Toate indicau un singur eveniment sau cel puțin o succesiune de evenimente petrecute într-un interval scurt, între anii 220 și 410 d.Hr.
Monedele ar putea indica existența unui masacru
Un indiciu neașteptat a venit din analiza a 90 de monede romane descoperite la sit încă de la primele săpături. Acestea evidențiază un gol curios între anii 330 și 348 d.Hr., o perioadă absentă din seria monedelor, fenomen care nu apare în majoritatea siturilor romano-britanice, dar care coincide cu perioada în care ar fi murit locuitorii vilei.
„Datările cu radiocarbon arată clar că oasele sunt din perioada romană târzie, nu postromană, iar acesta este rezultatul important. Monedele sugerează un posibil context istoric... dar aceasta nu este decât o ipoteză”, a explicat Fulford.
Lipsa monedelor din acea perioadă ar putea fi legată de o criză misterioasă, suficient de gravă încât să determine o vizită în grabă a împăratului Constans în iarna anului 343 d.Hr.
O ipoteză mai sumbră face trimitere la o epurare sângeroasă desfășurată în Britania romană în anii 350, când împăratul Constanțiu al II-lea a declanșat o represiune brutală după înfrângerea uzurpatorului Magnențiu. El a trimis un agent însărcinat să îi urmărească pe susținătorii acestuia. Istoricul antic Ammianus Marcellinus consemnează că numeroși locuitori ai provinciei Britannia, atât partizani ai lui Magnențiu, cât și oameni nevinovați, au fost torturați, închiși și executați, iar averile lor au fost confiscate.
În orice caz, este plauzibil ca locuitorii vilei să fi căzut victime ale unui masacru, fapt indicat de urmele de tăieturi de pe oase și de abandonarea impunătoarei săli de recepție, indicând moartea sau dispariția fostului proprietar.
Această ipoteză ar putea explica și împrăștierea oaselor: victimele ar fi fost aruncate în morminte puțin adânci, care ulterior au fost dezgropate de animale necrofage, precum câinii și vulpile, lăsând în urmă urmele de rosături observate pe oase.
Totuși, Fulford este atent să nu exagereze concluziile. Cercetătorii nu pot demonstra cu certitudine că aceste persoane au murit în mod violent. Deocamdată, misterul rămâne nerezolvat.
„Nu pot afirma cu certitudine că a fost vorba despre un masacru, de aceea titlul studiului conține un semn de întrebare”, a spus Fulford.
Cu toate acestea, oasele dezarticulate sunt suficient de neobișnuite încât să necesite o explicație.
Foto sus: Mozaic în Vila Romană Brading de pe Insula Wight (© Nilfanion / Wikimedia Commons)
Mai multe pentru tine...
