Descoperiri arheologice în situl de la Glina-Bălăceanca
Prima săptămână de săpături în situl de la Glina-Bălăceanca din anul 2025 a adus o serie de descoperiri arheologice inedite, printre care se remarcă trei fragmente de cuțite retușate pe silicolite aduse din zone îndepărtate, precum și un cap de măciucă fragmentar, realizat tot dintr-o rocă exotică, informează Muzeul Municipiului București.
„În prima săptămână pe situl de la Glina-Bălăceanca, echipa de cercetare și-a concentrat toate forțele pe organizarea șantierului și deschiderea a două suprafețe în punctul Tell Glina.
Despre impunătoarea movilă, formată în partea superioară din locuiri antropice succesive, știam din cercetările anterioare că ascunde vestigii din epoca timpurie a bronzului (cultura Glina, cca 2800–2300 î.Hr.), care suprapun altele mai vechi, din perioada eneolitică (culturile Boian și Gumelnița, cca 5000–4000 î.Hr.).
Cu unelte adecvate, determinare și curiozitate – dar și pe o căldură la limita suportabilității (noroc cu umbrarul construit în prima zi) – am trasat și deschis o primă suprafață în partea de nord a movilei, unde, în anumite zone, am atins deja nivelul eneolitic, reprezentat de resturile unor construcții din lut nears. Aici, se pare că nivelul din epoca bronzului este absent.
O altă secțiune a fost trasată într-o zonă mai centrală a movilei, pornind de la curățarea malurilor unde au existat săpături anterioare, cu scopul de a verifica stratigrafia și de a colecta probe pentru analize pluridisciplinare de laborator. Au fost astfel identificate straturi antropice cu o grosime de cca 3 m, cele mai vechi fiind reprezentate de o groapă eneolitică (posibil cultura Boian), iar cele mai noi – de o vatră din lut, datând din epoca bronzului (cultura Glina).
Materialele arheologice descoperite până acum sunt abundente. Se remarcă ceramica fragmentară, dar și resturi faunistice, piese din os, lut sau piatră. Majoritatea însă provin din straturile superioare, redepozitate secundar în pământul vegetal, coluviu scurs pe pante și în pământul rezultat din vechile săpături. Lipsite de un context primar, valoarea lor științifică este mult diminuată.
Am avut însă plăcuta surpriză ca, în jurul vetrei din epoca timpurie a bronzului, să descoperim o rotiță de la un car miniatural din lut, specific pentru această perioadă.
Alături de aceasta se afla și o piatră sferică în curs de prelucrare, care cel mai probabil urma să devină un cap de măciucă.
Într-un context fortuit, dar din aceeași perioadă, au fost găsite trei fragmente de cuțite retușate pe silicolite aduse din zone îndepărtate, precum și un cap de măciucă fragmentar, realizat tot dintr-o rocă exotică”, precizează Muzeul Municipiului București, pe pagina de Facebook a instituției.
Campania arheologică din acest an în situl de la Glina-Bălăceanca urmărește investigarea sistematică a vestigiilor descoperite anterior, precum și obținerea de noi date privind locuirile preistorice și antice din această zonă.
Activitățile vor fi realizate în cadrul proiectului de cercetare multidisciplinară intitulat „Preistoria de la porțile de sud-est ale Bucureștiului. Cercetări arheologice multidisciplinare în siturile preistorice de la Glina și Bălăceanca” de echipe de specialiști de la Muzeul Municipiului București, Universitatea din București, Institutul de Arheologie „Vasile Pârvan” și Muzeul Național de Istorie a României, în colaborare cu Primăria Comunei Cernica.
Mai multe pentru tine...
