Descoperiri arheologice excepționale, prezentate la Muzeul Național de Istorie a României
Muzeul Național de Istorie a României (MNIR) a prezentat, vineri, noi descoperiri arheologice din a doua parte a lunii iulie, din situl „Necropola tumulară a orașului antic Callatis”, cu prilejul sărbătoririi Zilelor Europene ale Patrimoniului.
După momentul descoperirii celor trei cununi funerare cu frunze din bronz aurit, au apărut alte obiecte deosebit de valoroase.
„Cele mai importante sunt două vase de argint și două de aur, care sunt foarte rare în antichitate, nu doar în România, sunt rare în general, și care au analogii doar în cele mai fastuoase și faimoase morminte. Aceasta dovedește că aceste personaje care au fost îngropate la Callatis probabil că aveau relații politice, diplomatice cu unii dintre cei mai cunoscuți regi ai antichității, cu regalitatea macedoneană, cu tracii, cu curtea regală getică. Putem vorbi, deci, de o lume complexă și interconectată”, a declarat, pentru Agerpres, Maria-Magdalena Ștefan, specialist în arheologia celei de-a doua epoci a fierului, arheologie funerară, topografie arheologică și curator în cadrul MNIR.
Piesele recent descoperite din „Necropola tumulară a orașului antic Callatis” au fost reunite în cadrul unei micro-expoziții, ele urmând a fi expuse temporar cel puțin o săptămână. Sunt prezentate cele două vase, bijuterii, piese de harnașament din aur și argint, aplici pentru textile, toate din același mormânt. Expoziția cuprinde și un print al mormântului de la Callatis, din care se pot vedea detalii de arhitectură, dar și scurte filme, fotografii, explicații privind descoperirile.
Cele trei cununi funerare cu frunze din bronz aurit, ce imită forma celor de mirt și iederă, montate pe suport de lemn, cu fructe realizate din ceramică aurită, descoperite inițial și prezentate deja la MNIR, nu fac parte din expoziție.
Noile descoperiri arheologice de la Callatis au caracter de unicat pentru arheologia din România, fiind totodată de o mare raritate în Antichitate. Astfel de artefacte au fost identificate până acum doar în cele mai fastuoase morminte antice, cum sunt cele de la Vergina (în Grecia de Nord), atribuite familiei lui Alexandru cel Mare, ori cel al regelui trac Seuthes al III-lea (în Bulgaria).
