Criticul Liviu Papadima: „Lectura pierde tot mai mult teren “
Cât şi ce mai citeşte românul? Este generaţia tânără atât de absorbită de noile tehnologii? Sunt televiziunea şi toate celelalte forme de divertisment facil inamicii numărul unu ai lecturii?
Liviu Papadima, prorectorul Universităţii Bucureşti, cunoscut critic, eseist, istoric şi teoretician literar, criticul literar Paul Cernat şi Laura Albulescu, directorul de imagine al librăriei Bastilia, au încercat să răspundă la aceste întrebări într-o ediţie specială a emisiunii Digicult, dedicată cărţii şi care va fi difuzată sâmbătă, de la ora 14.30, la Digi 24.
Prorectorul Universităţii Bucureşti, Liviu Papadima şi-a exprimat îngrijorarea pentru ce se întâmplă acum:„Pierde tot mai mult teren acel model de lectură pe care îl consideram noi fundamental şi de care, eu cel puţin, ca profesor de literatură, mă simt ataşat. Modelul ăla de lectură în care te închizi într-o cameră, într-un spaţiu izolat şi-ţi acorzi răgaz, îţi acorzi tihnă şi citeşti un text cu atenţie... Este un model de lectură în evident declin şi evident aici competitorul fundamental îl reprezintă internetul.”
Diferenţe majore între ce era înainte de 1989 şi anii 2000 apar şi atunci când vorbim despre funcţia lecturii:„Foarte probabil că lectura umplea un gol pe care nu aveai cu ce să-l umpli, când televiziunea funcţiona două ore pe seară, în alb negru şi cu programe absolut indigeste. Apoi mai erau funcţia de relaxare, de delectare, chiar şi funcţia asta bovarică de a trăi lucruri imaginare într-o lume prezentă extrem de cenuşie şi de inertă.
Existau cititori pasionaţi care citeau în profunzime şi pentru care cartea avea un impact existenţial foarte puternic, le modela vieţile, le modela modul de a gândi, îi ajuta să înţeleagă altfel lumea, să se înţeleagă altfel pe ei înşişi. Astăzi, cei care citesc o fac la rândul lor din motive foarte variate. Chestiunea majoră e schimbarea comportamentului de lectură, care ţine clar de evoluţia mijloacelor de comunicare”, spune Liviu Papadima.
Lectura, un lux
La rândul său, criticul literar Paul Cernat nu afişează niciun fel de optimism când vine vorba despre viitorul cărţii şi al lecturii în România:„Atunci când trebuie să te agiţi să-ţi câştigi existenţa, când nu ştii de astăzi ce-ţi aduce ziua de mâine, tinzi să laşi deoparte orice lest. Lectura este un lest şi un lux. Dar, în acelaşi timp, poate să fie şi un balsam:te poate ajuta să supravieţuieşti psihic.
Aşa cum ne-a ajutat, pe foarte mulţi, să supravieţuim psihic înainte de 89, cred că poate să ajute foarte multă lume oricând... De ce să mint, am emoţii cu privire la viitorul cărţii şi al lecturii, pentru că-asta e-trăiesc din asta, nu pot trăi fără asta şi m-aş simţi foarte prost într-o lume pentru care importanţa cărţii şi a cititului va scădea mai mult decât a scăzut deja.”
Ce se întâmplă pe la alţii, prin alte ţări care, ca şi noi îşi zic civilizate, povesteşte cu destul de multă tristeţe Laura Albulescu, directorul de imagine al librăriei Bastilia:„Anul ăsta, la Frankfurt, am citit câteva reviste şi am fost deprimată. De pildă, în Finlanda sau Norvegia, unde au populaţie de câteva milioane, se citeşte ca la balamuc. Îţi vine să te muţi cu clădire cu tot acolo. Statisticile sunt aiuritoare:77% din finlandezi cumpără şi citesc cel puţin o carte pe an. La ei, un bestseller, rămâi scandalizat:700.000-1.000.000 de exemplare. Dacă am raporta la România, ar însemna că un besteseller la noi e 5-6 milioane. Pe când la noi, un bestseller-la nivel naţional-e 50.000 de exemplare.”
Şi totuşi, în calitatea sa de director de librărie, Laura Albulescu nu îşi permite şi nici nu vrea să-şi piardă optimismul:„Eu sunt destul de optimistă. Sau nu, nu sunt chiar atât de pesimistă. Dacă te gândeşti la populaţie şi la tirajul mediu din România, chiar îţi vine să plângi. E o piaţă foarte mică, dar încercăm să ne păstrăm... cumpătul. Se va citi încontinuare, nu fac parte din grupul celor care prevăd moartea cărţii.”
