Crimele de la Caracal ┼či r─âzboiul informa┼úional  Cum s a testat cazul ÔÇ×LisaÔÇť ├«n varianta rom├óneasc─â (Partea I) jpeg

Crimele de la Caracal ┼či r─âzboiul informa┼úional. Cum s-a testat cazul ÔÇ×LisaÔÇť ├«n varianta rom├óneasc─â (Partea I)

Modul ├«n care o parte din presa online ┼či televiziunile din Rom├ónia au reflectat cazul asasinatelor de la Caracal poate servi drept ÔÇ×ghid practicÔÇŁ despre cum s─â ÔÇ×intoxiciÔÇŁ rapid cu nara┼úiuni dezinformatoare ┼či teorii ale conspira┼úiei un context tragic, astfel ├«nc├ót s─â-l instrumenteze ├«n interese strategice proprii.

La mai bine de jum─âtate de an de la izbucnirea crizei de la Caracal, pe social-media ├«nc─â mai sunt redistribuite dezinform─âri ┼či teorii ale conspira┼úiei despre existen┼úa mai multor presupu┼či ÔÇ×compliciÔÇŁ, ┼úes─âtur─â de teorii ale conspira┼úiei obscure despre faptul c─â Alexandra M─âce┼čanu ┼či Luiza Melencu ar fi ├«n via┼ú─â, doar c─â sunt ÔÇ×luate prizoniereÔÇŁ de o re┼úea de trafic de persoane protejat─â de institu┼úiile statului rom├ón, ┼č.a.m.d. Toate aceste nara┼úiuni folosite ulterior pentru atacarea institu┼úiilor statului, tactic─â clasic─â ├«n orice r─âzboi informa┼úional. Din p─âcate, o re┼úea ├«ntreag─â de site-uri de ┼čtiri, televiziuni ┼či personaje cu interese politice personale au promovat ┼či amplificat zile ├«n ┼čir toat─â aceast─â tragedie pentru a scandaliza c├ót mai mult publicul, a-┼či spori propriile audien┼úe ┼či a prelungi ├«n mod inten┼úionat ancheta procurorilor. Drept rezultat, publicul a tot repetat aceste ipoteze aberante ├«n c─âut─ârile online pe Google, astfel ├«nc├ót acum motorul de c─âutare sugereaz─â aceste ÔÇ×cuvinte-cheieÔÇŁ extrase direct din bulele conspira┼úioniste:

627x0 png png

Rezultate dup─â sugestiile afi┼čate de Google ├«n c─âut─ârile dup─â ÔÇ×Alexandra M─âce┼čanuÔÇŁ ┼či ÔÇ×Luiza MelencuÔÇŁ Sursa: Google.ro

Toat─â aceast─â sete dup─â ÔÇ×senza┼úionalÔÇŁ al publicurilor din Rom├ónia a scos ├«n eviden┼ú─â propria vulnerabilitate ├«n ceea ce prive┼čte g├óndirea critic─â ┼či/sau cultura consumului mediatic. Iar ├«n acest caz, unii jurnali┼čti ┼či politicieni locali au fost folosi┼úi pe post de ÔÇ×surse de legitimitateÔÇŁ pentru nara┼úiunile dezinformatoare sus┼úinute de propagandi┼čtii pro-Kremlin de la Sputnik.md ┼či site-urile afiliate. Dar ├«n povestea tragediei de la Caracal s-a strecurat ┼či o ÔÇ×intoxicareÔÇŁ deliberat─â cu informa┼úia precum c─â inculpatul Gheorghe Dinc─â ar fi f─âcut parte dintr-o re┼úea de proxene┼úi care oferea fete militarilor americani de la Deveselu.

Ori, Baza de la Deveselu este ┼úinta atacurilor sistematice din partea propagandei pro-Kremlin, inclusiv din partea pre┼čedintelui rus Vladimir Putin. La fel ca alte baze militare NATO din regiunea Europei de Est.

Re┼úeta nara┼úiunii este simplist─â: ori de c├óte ori are loc un eveniment conex cu o baz─â militar─â american─â sau NATO ├«n ┼ú─ârile occidentale, trebuie s─â ne a┼čtept─âm ┼či la o ÔÇ×activareÔÇŁ a re┼úelei de propagand─â a Rusiei pentru a fabrica un incident fals, ├«n special viol, av├óndu-i drept protagoni┼čti fictivi pe militarii din respectiva baz─â.

627x0 (1) png png

Cazul r─âsp├óndirii unor false acuza┼úii privind un presupus viol care ar fi fost comis de solda┼úi germani ├«n februarie 2017 desf─â┼čura┼úi de NATO ├«n Lituania (sus) ┼či materialul dezinformator distribuit de NapocaNews.ro ├«n iulie 2015 c─â o t├ón─âr─â din jude┼úul Olt ar fi violat─â, iar unul din violatori ar fi un militar NATO de la Deveselu (jos) Sursa: DW / NapocaNews

Mitul c─â precum sistemul defensiv anti-rachet─â NATO de la Deveselu ar putea fi transformat ├«n unul ofensiv prin dotarea acestuia cu ÔÇ×armament nuclearÔÇŁ a devenit ca o mantr─â pentru strategii de la Kremlin. Dar acesta poate fi u┼čor de demontat doar dac─â-i invit─âm pe colportori s─â citeasc─â atent

semnat ├«n Rom├ónia ┼či Statele Unite ├«n 2011 privind amplasarea scutului. De de exemplu, la Art. 2, punctul 1 se stipuleaz─â clar c─â: ÔÇ×Sistemul de Ap─ârare ├«mpotriva Rachetelor Balistice al Statelor Unite ├«n Rom├ónia include interceptori non-nucleari...ÔÇŁ.

627x0 jpg jpeg

Asta pe lângă nenumăratele declaraţii comune oficiale făcute în cadrul summit-urilor NATO din ultimii ani, unde s-a reiterat în repetate rânduri că

Start joc dezinformator

Pentru a avea o imagine de context, ne vom referi ┼či la cronologia evenimentelor din iulie anul trecut. Pe 26 iulie 2019 la ora 6:00 diminea┼úa, adic─â la 19 ore de la primul apel al Alexandrei M─âce┼čanu la 112, poli┼úi┼čtii fac perchezi┼úii la locuin┼úa lui Gheorghe Dinc─â din Caracal, acesta fiind ulterior re┼úinut ├«n calitate de principal suspect ├«n dispari┼úia Alexandrei M─âce┼čanu. ├Äntre timp, ├«n pres─â mai apar informa┼úii legate de cazul Luizei Melencu, o alt─â fat─â dat─â disp─ârut─â de poli┼úi┼čti ├«n aprilie 2019. C├óteva ore mai t├órziu, aproape toat─â presa din Rom├ónia, inclusiv cea local─â, preia subiectul tragic pentru Breaking News-uri ┼či lanseaz─â valuri de emo┼úie ├«n r├óndul cet─â┼úenilor. 

Vineri seara, la 19:00 are loc un protest t─âcut ├«n fa┼úa sediului Ministerului Afacerilor Interne. Persoanele prezente la eveniment au aprins candele ┼či adus flori, ├«n memoria celor dou─â tinere care ar fi fost ucise ├«n Caracal. Pe pancarte erau afi┼čate mesajele: ÔÇ×112, ne omori copiii!ÔÇŁ ┼či ÔÇ×A┼úi ucis din nouÔÇŁ.


627x0 (1) jpg jpeg

Imagine de la ÔÇ×protestul mutÔÇŁ din fa┼úa sediului MAI din Bucure┼čti Sursa: Stirileprotv.ro

Devenind astfel subiectul de prime time al urm─âtoarelor trei s─âpt─âm├óni, majoritatea comentatorilor ┼či anali┼čtilor politici aminteau despre o criz─â institu┼úional─â grav─â ├«n Rom├ónia generat─â de aceste crime, risc├ónd s─â se transforme ┼či ├«ntr-o criz─â politic─â.

├Än aceea┼či zi de vineri, la ora 14:22, redactorul-┼čef Diana Berbecaru de la ziarul local Gazeta Nou─â public─â o scurt─â ┼čtire unde lanseaz─â nara┼úiunea-ipotez─â bazat─â ÔÇ×pe surseÔÇŁ c─â inculpatul re┼úinut de poli┼úi┼čti, Gheorghe Dinc─â, ar face parte dintr-o a┼ča-numit─â ÔÇ×re┼úeaÔÇŁ care asigura cu ÔÇ×feteÔÇŁ militarii americani discloca┼úi la baza de la Deveselu, iar dosarul acestei ÔÇ×re┼úeleÔÇŁ ar fi instrumentat de DIICOT Craiova. Potrivit surselor G4Media, ÔÇ×Gazeta Nou─âÔÇŁ ar fi apropiat─â de ┼čeful Consiliului Jude┼úean Olt, Marius Oprescu de la PSD.

627x0 (2) jpg jpeg

Redactorul-┼čef al ziarului local ÔÇ×Gazeta Nou─âÔÇŁ din Slatina, Diana Berbecaru. Sursa: Facebook

Astfel, prin acest pseudo-material ÔÇ×pe surseÔÇŁ s-a ├«ncercat o conexiune direct─â ├«ntre crimele de la Caracal, re┼úelele locale de proxene┼úi ┼či baza NATO de la Deveselu. ├Än vocabularul de specialitate, sursa primar─â a unei ipoteze false mai este denumit─â ┼či ÔÇ×pacientul zeroÔÇŁ ÔÇô termen ├«mprumutat din virusologie, ┼či care se refer─â la o persoan─â identificat─â ca fiind primul purt─âtor al unei boli transmisibile ├«n cadrul unei popula┼úii (the primary case).

Conform acestei nara┼úiuni, vinova┼úii de serviciu erau automat ÔÇ×americaniiÔÇŁ ├«n calitate de presupu┼či ÔÇ×clien┼úi finaliÔÇŁ ai re┼úelei. Dar povestea e prea simpl─â ca s─â fie ┼či adev─ârat─â.

În capcana vortexului dezinformator

Chiar dac─â informa┼úia respectiv─â fusese infirmat─â de la bun ├«nceput ├«n materialul publicat pe G4Media, iar din r─âspunsul oficial din partea DIICOT reie┼čea c─â atunci nu exista niciun dosar instrumentat de procurorii direc┼úiei care s─â-l vizeze pe suspectul Gheorghe Dinc─â, ┼čtirea respectiv─â fusese automat preluat─â de o serie de site-uri mai mult sau mai pu┼úin marginale de ┼čtiri. Printre acestea, putem aminti de Capital.ro, Activenews.ro, PROSPORT, Exploziv News, EVZ.ro, Justi┼úiarul, Cancan.ro etc. Tot acest ecosistem de ÔÇ×mass-media alternativeÔÇŁ a reu┼čit, deliberat sau nu, ├«n scurt timp, s─â intoxice o parte din ecosistemul ÔÇ×mass-media mainstreamÔÇŁ, legitim├ónd astfel nara┼úiunea dezinformatoare. Ori, pentru propaganda pro-Kremlin din Rom├ónia, aceast─â situa┼úie echivaleaz─â cu o ÔÇ×furtun─â perfect─âÔÇŁ unde se pot exploata cele mai nes─âbuite nara┼úiuni dezinformatoare.

Pentru mai multe detalii despre conceptele ÔÇ×ecosistemul mass-media alternativeÔÇŁ ┼či ÔÇ×ecosistemul mass-media mainstreamÔÇŁ vezi studiul cercet─âtoarei Kate Starbird ÔÇ×Ecosystem or Echo-System? Exploring Content Sharing across Alternative Media DomainsÔÇŁ unde s-a analizat re┼úelele de r─âsp├óndire a dezinform─ârii despre ÔÇ×C─â┼čtile AlbeÔÇŁ, precum ┼či ecosistemele online grupate ├«n jurul unor subiecte precum Siria, Rusia ┼či diverselor conspira┼úii, focusate mai ales pe nara┼úiuni anti-occidentale. Una dintre principalele concluzii ale studiului const─â ├«n existen┼úa unei grani┼úe ├«ntre cele dou─â ecosisteme media ┼či c─â aceste grani┼úe suprapuse sunt principalele responsabile de materiale dezinformatoare ┼či manipulative. La nivelul acestor ÔÇ×grani┼úeÔÇŁ, con┼úinutul ├«n┼čel─âtor este prezentat publicului drept adev─âr, mai ales c─â dispun de o ├«ntreag─â re┼úea care le consolideaz─â nara┼úiunile false.

De aceea, ┼čtirea dezinformatoare este preluat─â s├ómb─ât─â, 27 iulie, ┼či de pseudo-jurnali┼čtii grupa┼úi ├«n jurul versiunii de limb─â rom├ón─â a site-ului Sputnik.md. Aici propaganda cap─ât─â tu┼če mai grosiere, fiind utilizat titlul ÔÇ×Presupusul criminal, suspect de trafic de persoane pentru solda┼úii NATO de la DeveseluÔÇŁ.

Materialul semnat de Georgiana Arsene (administratoarea unor pagini, bloguri ┼či grupuri de Facebook cu care promoveaz─â agresiv at├ót Rusia, c├ót ┼či pe Putin) se bazeaz─â pe aceea┼či ┼čtire publicat─â de ÔÇ×pacientul zeroÔÇŁ de la Gazeta Nou─â din Slatina, ├«nt─ârind astfel nara┼úiunea ┼či prin declara┼úia de la B1 TV a realizatoarei Adriana Stoicescu, precum c─â Gheorghe Dinc─â ar mai fi suspect ├«ntr-un alt dosar DIICOT despre o presupus─â re┼úea de trafic de persoane pentru militarii de la Deveselu (minutul 12:11).

Chiar dacă moderatoarea precizează că informaţia nu e confirmată, Adriana Stoicescu insista:

ÔÇ×Da, a┼ča s-a spus. Vorbim de o baz─â NATO care este ├«n apropiere de CaracalÔÇŁ.

Niciun fel de confirmare a informa┼úiei din mai multe surse. Doar ÔÇ×a┼ča s-a spusÔÇŁ pe mai multe site-uri cu ┼čtiri ÔÇ×alternativeÔÇŁ ┼či c─â localitatea Caracal e la 8 km dep─ârtare de baza de la Deveselu.

627x0 (2) png png

Adriana Stoicescu la ÔÇ×TALK B1ÔÇŁ: ÔÇ×├Än momentul de fa┼ú─â ├«n care acest om era suspect ├«ntr-un dosar DIICOT cu trafic de persoane pentru militarii de la Deveselu, crede-m─â c─â era urm─ârit telefonic, era filat, familia lui era urm─ârit─â, prietenii erau urm─âri┼úiÔÇŁ (minutul 12:11) Sursa: YouTube.com

C├ó┼úi au urm─ârit aceast─â emisiune difuzat─â s├ómb─ât─â, 27 iulie la ora 13:11, greu de spus. Dar ┼čtim c─â postul de televiziune B1TV se bucura ├«n iulie de o audien┼ú─â la nivel na┼úional de circa 60 000 de telespectatori la fiecare minut pe parcursul unei zile, iar filmule┼úul cu emisiunea integral─â de pe YouTube fusese vizualizat de peste 56 600 de ori (B1TVChannel av├ónd peste 153 mii de abona┼úi). Simultan cu difuzarea emisiunii de la B1TV, ActiveNews rostogole┼čte pe social-media un alt articol despre aceea┼či ipotez─â cu proxene┼úii ┼či ÔÇ×solda┼úii americani de la DeveseluÔÇŁ. De data aceasta, nara┼úiunea este ├«nt─ârit─â cu un caz de proxenetism din 2012, relatat de Antena 3. Nu ne sunt prezentate dovezi concludente ale conexiunii dintre cazul lui Dinc─â ┼či re┼úeaua de proxene┼úi investigat─â de anchetatori ├«n 2012. Singurul element comun ÔÇô ÔÇ×fetele erau din CaracalÔÇŁ. Pentru ace┼čtia ┼čtirile sunt nefiltrate, la fel ca ┼úigaretele Carpa┼úi. 

La dou─â ore de la difuzarea emisiunii pe B1TV, editorialistul dughinist de la Sputnik, Octavian Racu, repet─â aceea┼či nara┼úiune printr-o postare pe Facebook aduc├ónd drept argument ÔÇ×presa rom├óneasc─â scrie...ÔÇŁ ÔÇô strategie argumentativ─â utilizat─â des de propaganda pro-Kremlin, dar reprezent├ónd ├«n realitate o eroare logic─â. Se mai nume┼čte ┼či argumentum ad verecundiam ┼či folose┼čte autorilor propagandi┼čti pentru a sus┼úine o nara┼úiune fals─â ├«n baza unui apel la autoritatea sursei citate. 

Pentru a evita astfel de erori logice trebuie doar s─â-┼úi pui la punct g├óndirea critic─â. 

Aici Racu a recontextualizat tragedia de la Caracal, conectându-l artificial, fără să mai verifice ceva, cu cazul de proxenetism din 2012. Cam asta va fi linia dosarului Sputnik pe subiectul crimelor de la Caracal în următoarele zile.

627x0 (3) png png

Postarea lui Octavian Racu despre dezinformarea precum c─â ÔÇ×Gheorghe Dinc─â era vizat ├«ntr-un dosar penal DIICOT Craiova legat de trafic de persoaneÔÇŁ pentru c─â ÔÇ×presa rom├óneasc─â scrieÔÇŁ Sursa: Facebook

Dup─â care revine cu o alt─â postare la 21:26 ├«n comentarii cu post─âri de link-uri pentru a legitima clasica nara┼úiune c─â ÔÇ×americanii e de vin─âÔÇŁ (sic!) ┼či c─â astfel de cazuri nu ar fi singulare, ┼či c─â ÔÇ×re┼úetaÔÇŁ Caracal se aplic─â oriunde este o baz─â militar─â NATO sau american─â nu numai ├«n Europa de Est sau Balcani, ci ┼či ├«n ├«ntreaga lume.

Astfel, sunt aduse ├«n discu┼úie date particulare din rapoarte interna┼úionale (Amnesty Interna┼úional din 2004 ┼či Centrul ÔÇ×La StradaÔÇŁ din 2005) , unde se identific─â, ├«ntr-adev─âr, o cre┼čtere a traficului de persoane ┼či a re┼úelelor de prostitu┼úie ├«n Kosovo, mai ales dup─â 1999, dar nu se specific─â nimic despre conexiunea direct─â ├«ntre aceste re┼úele, ┼či mai ales existen┼úa unor ÔÇ×re┼úele imense care operau ├«n Europa de Est ┼či BalcaniÔÇŁ. 

Apoi, Racu mai lanseaz─â un link cu un material publicat de o agen┼úia de ┼čtiri South China Morning Post, controlat─â de guvernul chinez de la Hong Kong, unde prezen┼úa militar─â american─â din Prefectura Okinawa (Japonia) este ├«nfierat─â prin relatarea unor incidente tragice, cum ar fi cazul americanului Kenneth Franklin Shinzato, sta┼úionat ├«n baza aerian─â american─â Kadena ├«n calitate de angajat civil. Acesta fusese arestat ├«n 2016 ├«n calitate de suspect c─â a ucis o japonez─â ├«n v├órst─â de 20 de ani. ├Än cele din urm─â, inculpatul a fost condamnat la ├«nchisoare pe via┼ú─â de tribunalul nipon.


627x0 (4) png png

Octavian Racu despre conexiuni inexistente ├«ntre ÔÇ×re┼úele imense care operau ├«n Europa de Est ┼či BalcaniÔÇŁ Sursa: Facebook

Acum avem tabloul unei adev─ârate re┼úele ÔÇ×eurasianiste ÔÇŁ, a┼ča cum ├«i place ┼či lui Dughin. Problema e toate aceste cazuri sunt folosite pentru a ├«nt─âri falsa nara┼úiune despre ÔÇ×vina americanilorÔÇŁ ├«n tragedia de la Caracal, dar de data aceasta se folose┼čte eroarea logic─â ÔÇ×dup─â asta, iat─â din cauza astaÔÇŁ (sau post hoc, propter ergo hoc), unde se presupune c─â dac─â un eveniment se produce dup─â altul, ar rezulta c─â primul ar fi cauza celui de-al doilea (cauze ├«ndoielnice).

├Äntre timp, suspectul Gheorghe Dinc─â este arestat fiind acuzat de trafic de minori ┼či de viol, iar poli┼úi┼čtii continu─â perchezi┼úiile la locuin┼úa sa. S├ómb─ât─â seara au loc noi proteste ├«n fa┼úa sediului MAI din Capital─â.

Duminic─â diminea┼ú─â, 28 iunie, fluxul dezinformator cap─ât─â noi tura┼úii, mai ales c─â Sputnik creeaz─â un dosar de pres─â dedicat acestui subiect ÔÇ×Crimele de la CaracalÔÇŁ. Mai t├órziu, dosarul e redenumit ├«ntr-un mod manipulator: ÔÇ×Fetele disp─ârute din Caracal ÔÇô crim─â odioas─âÔÇŁ, ├«n concordan┼ú─â cu linia conspira┼úionist─â ├«ntre┼úinut─â pe social-media de diver┼či actori cu conexiuni politice, inclusiv de unchiul Alexandrei - Alexandru Cump─âna┼ču. Acesta din urm─â este ├«n continuare intens mediatizat de re┼úeaua Sputnik Rom├ónia.

Anchetatorii ├«l duc pe Gheorghe Dinc─â la locuin┼úa sa, unde b─ârbatul ├«┼či recunoa┼čte faptele. Dup─â ce au cercetat fiecare centimetru din proprietate, poli┼úi┼čtii g─âsesc un butoi cu cenu┼č─â, ├«n care erau ┼či oseminte de natur─â uman─â. Dinc─â este pus sub acuzare pentru omor calificat. La audieri, acesta declar─â ├«n fa┼úa anchetatorilor c─â, dup─â ce le-a ucis pe Alexandra ┼či Luiza, le-a dat foc, potrivit unor surse din anchet─â.

Tot duminic─â, Gazeta Nou─â ┼čterge articolul dezinformator al Dianei Berbecaru, ca urmare a infirm─ârii acelei informa┼úii de c─âtre DIICOT c─â suspectul de la Caracal ar fi cercetat ├«ntr-un dosar de proxenetism pentru c─â ÔÇ×furnizaÔÇŁ fete militarilor americani de la Deveselu. 

Chiar ┼či f─âr─â ÔÇ×pacientul zeroÔÇŁ, vortexul dezinformator din ecosistemul mass-media alternative reu┼čise s─â intoxice aproape instant o parte din presa mainstream. 

Astfel, nara┼úiunii dezinformatoare este reciclat─â ┼či pe alte site-uri marginale de fake-news:

Ap─âr─âtorul Ortodox [aparatorul.md] Ôćĺ site na┼úionalist ┼či ultra-conservator din R. Moldova afiliat Sputnik ┼či administrat de un anume Vitalie Golban. Materialul este publicat duminic─â, 28 iulie, ora 08:52. De fapt, este copiat─â integral postarea pe Facebook a lui Octavian Racu din 27 iulie, ora 21:26.

Basarabia Literar─â [basarabialiterara.com.md] Ôćĺ ziar ┼či site administrat de Societatea Scriitorilor Rom├óni din Basarabia a c─ârei pre┼čedinte este Mihai Ciubotaru. Este un ziar declarat pro-unionist care se distribuia gratuit ├«n universit─â┼úi ┼či licee o dat─â pe lun─â. ├Än 2012 a fost sus┼úinut financiar de Departamentul pentru Rom├ónii de Pretutindeni. Articolul dezinformator este preluat de pe ActiveNews ┼či publicat pe 28 iulie, ora 21:27.

┼×tiri pentru via┼ú─â [stiripentruviata.ro] Ôćĺ site ultra-conservator afiliat mi┼čc─ârii Coali┼úia pentru Familie, regrupat─â acum ├«n jurul Platformei ├Ämpreun─â ┼či a Alian┼úei P─ârin┼úilor din Rom├ónia. Materialul cu ÔÇ×Ipoteza EXPLOZIV─éÔÇŁ despre proxene┼úii furnizori de ÔÇ×feteÔÇŁ pentru militarii de la Deveselu este publicat─â duminic─â, 28 iulie, ora 13:16. ├Än material sunt preluate post─âri de pe contul Danielei Iuliana (nume complet Daniela Iuliana Tob─â) prezentat─â ca ÔÇ×fost angajat al STSÔÇŁ, pentru a fi folosite ├«n a alimenta noi teorii ale conspira┼úiei.

Sputnik.md [sputnik.md] Ôćĺ Se sincronizeaz─â cu valul materialelor dezinformatoare publicate ├«n ecosistemul ÔÇ×presei alternativeÔÇŁ duminic─â, 28 iulie, ora 14:41 (Georgiana Arsene). De data aceasta este preluat─â postarea de pe contul de Facebook Daniela Iuliana, duminic─â, 28 iulie, ora 10:14. Daniela Iuliana (sau nume complet Daniela Iuliana Tob─â) este prezentat─â ca ÔÇ×fost angajat a STSÔÇŁ, unde ÔÇ×argumentul autorit─â┼úiiÔÇŁ este folosit ├«n dezinformarea prin prezentarea opiniilor drept fapte.

JurnalulRomanesc.at [jurnalulromanesc.at] Ôćĺ site inactiv din septembrie 2019. Articolul publicat duminic─â, 28 iulie, este copiat de pe ┼čtirea de la Antena3 din 2012 ┼či furnizat─â ca material de actualitate.

Napoca News [napocanews.ro] Ôćĺ site administrat de Ionu┼ú ┼óene (editorialist care a f─âcut apologia G─ârzii de Fier ├«n mai multe c─âr┼úi de-ale sale) ┼či afiliat re┼úelei Sputnik din Rom├ónia. Articolul publicat duminic─â, 28 iulie, pe NapocaNews este de fapt un copy-paste de pe materialul publicat de ActiveNews.

Urm─âtoarele valuri ale dezinform─ârii

Totu┼či, cel de-al doilea efect devastator al dezinform─ârii ├«l putem ├«nregistra abia dup─â preluarea falsei nara┼úiuni de Realitatea.net. Aceasta se gr─âbe┼čte ┼či aduce din nou ├«n discu┼úie ÔÇ×scenariul-bomb─âÔÇŁ reprodus de Alecu Racoviceanu pe EVZ.ro, dup─â materialul publicat de Berbecaru de la Gazeta Nou─â. Realitatea.net a c─âzut ├«n capcan─â ┼či a diseminat ÔÇ×ipotezaÔÇŁ cu falsa pist─â Dinc─â - trafic minore - Deveselu la o audien┼ú─â de circa 51 000 de telespectatori pe minut ÔÇô cifr─â estimat─â de Kantar Media Audiences pentru Realitatea.net pentru iulie 2019, dar f─âr─â a lua ├«n calcul ┼či social media.

Per total, publicul din Rom├ónia expus la nara┼úiuni dezinformatoarea atinsese, ├«n doar trei zile, cifra total─â de peste 120 000. 

Urmeaz─â urm─âtoarele valuri succesive de r─âsp├óndire a dezinform─ârii, iar vortexul falsurilor informa┼úionale cap─ât─â o amploare mai mare ├«ncep├ónd cu urm─âtoarea s─âpt─âm├ón─â, la cinci zile de la ultimele apeluri la 112 ale Alexandrei. 

Mediul digital este practic asaltat articole cu citate din post─âri de Facebook, editoriale, ┼čtiri senza┼úionale ┼či alarmiste publicate ┼či de alte surse din ÔÇ×ecosistemul mass-media alternativeÔÇŁ: Rom├ónia Mare, CRAIOVA TODAY, Flux24, Incisiv de Prahova, OrtodoxINFO, Ziarul Evenimentul, Lupul Dacic, Gazeta de Informa┼úii, Lumea Justi┼úiei, Cotidianul.ro, Cocoon.ro, G├ónde┼čte.org, inPolitics.ro etc. 

Toate aceste surse online vor forma ulterior o adevărată reţea care se auto-alimentează sistematic, susţinută (in)direct prin citări de către Sputnik.md.

Miza era de a-i pune pe anchetatori pe o pistă falsă care să rezulte printr-o anchetă deschisă în cazul militarilor de la Deveselu.

627x0 jpeg jpeg

Schema re┼úelei de dezinformare online pe tema falsei piste ÔÇ×Dinc─â ÔÇô trafic minore ÔÇô americanii de la DeveseluÔÇŁ, ca parte a ecosistemului mass-media alternative intoxic├ónd pe cel al mass-media mainstream

Toate aceste surse reu┼česc s─â reactualizeze ├«n permanen┼ú─â falsa pist─â ÔÇ×Dinc─â ÔÇô trafic minore ÔÇô americanii de la DeveseluÔÇŁ, aduc├ónd ├«n permanen┼ú─â noi detalii aberante sau neverificate din alte surse. 

De exemplu, Craiova Today [romaniatoday.net] ÔÇô site afiliat partidului Dreapta Liberal─â (DL) ├«nfiin┼úat de controversatul om de afaceri Viorel Cataram─â, citeaz─â ├«n articolul cu titlul ÔÇ×95 MILITARI AMERICANI AU FOST RETRA┼×I ├ÄN ULTIMILE 24 ORE DE LA BAZA MILITAR─é DEVESELUÔÇŁ pe un oarecare Gheorghe Bozgan - ÔÇ×juristÔÇŁ din Arad ┼či simpatizant al lui Kim Jong-un, judec├ónd dup─â majoritatea post─ârilor sale. ├Än prezent, are contul personal ┼čters.

627x0 (5) png png

Postarea lui Gheorghe Bozgan devenit─â ├«n scurt timp viral─â pe Facebook ┼či mai ales pe site-urile marginale cu ÔÇ×nout─â┼úi alternativeÔÇŁ Sursa: Facebook

ÔÇ×ZvonulÔÇŁ lansat de Bozgan a avut un impact masiv pe re┼úelele de socializare, ├«nt─ârind ┼či mai mult ipoteza cu conspira┼úia autorit─â┼úilor rom├óne interesate de mu┼čamalizarea cazului de la Caracal.

627x0 (3) jpg jpeg

ÔÇ×JuristulÔÇŁ Gheorghe Bozgan din Arad ÔÇô autorul dezinform─ârii despre presupusa retragere a 95 de militari americani de la Deveselu Sursa: Facebook

Apoi, ActiveNews revine ├«n for┼ú─â mar┼úi, 30 iulie, pe social-media cu un nou material ÔÇ×jurnalisticÔÇŁ. E vorba de preluarea unui reportaj ProTV din 2012 despre destructurarea de c─âtre DIICOT a re┼úelei de proxene┼úi din Olt. Argumentul prezent─ârii reportajului ar fi c─â ÔÇ×aceste antecedenteÔÇŁ, vechi de ┼čapte ani, ar fi servit ÔÇ×presei localeÔÇŁ (adic─â doar pentru Gazeta Nou─â) la schi┼úarea unei ipoteze asem─ân─âtoare ┼či ├«n cazul Alexandrei, dar f─âr─â prezentarea unor dovezi concrete. Aceea┼či eroare logic─â post hoc, propter ergo hoc despre care am vorbit anterior.

Interesant mai e faptul c─â respectivul reportaj al ProTV este preluat ca ├«nregistrare video de desktop ┼či distribuit pe pagina de Facebook a comentatorului de la Antena 3, Mircea Badea (@Mircea Badea chiar el), special pentru a recontextualiza ┼či promova ipoteza despre implicarea lui Dinc─â ├«n re┼úeaua local─â de proxene┼úi ÔÇô furnizori de ÔÇ×feteÔÇŁ pentru americanii de la Deveselu.

Filmule┼úul cu vechiul reportaj devine ├«n scurt timp viral, acumul├ónd p├ón─â ├«n prezent 1,7 K reac┼úii, 234 K vizualiz─âri, 3,4K distribuiri, 231 comentarii. 

Chiar ┼či colaborarea tehnic─â de natur─â criminalistic─â sau de profiling, stabilit─â ├«ntre DIICOT ┼či FBI, fusese interpretat─â de ┼×tiripesurse.ro drept o dovad─â a implic─ârii indirecte a militarilor americani din baza NATO de la Deveselu. La fel, ÔÇ×analizaÔÇŁ semnat─â de Nora Noapte (pseudonim) ┼či publicat─â de Q Magazine pe 5 august trimitea la ideea c─â fostul ministru al justi┼úiei, Ana Birchall, ar fi fost personal interesat─â ├«n mu┼čamalizarea cazului de la Caracal ├«n interesul ambasadorului american Hans Klemm ÔÇ×care voia ca zarva iscat─â, cu rost sau f─âr─â rost, de evenimentele de la Caracal, ├«n jurul bazei de la Deveselu, s─â se sting─â c├ót mai repedeÔÇŁ.

Ultimul val al ziarului Libertatea

├Äns─â a doua jum─âtate a lunii august 2019, ancheta de la Caracal a fost umbrit─â de o serie de articole publicate de ziarul Libertatea, care sugerau leg─âturi mai vechi ├«ntre re┼úele de trafic de persoane din Caracal ┼či militarii de la Deveselu, care figureaz─â ├«n postura de clien┼úi. Chiar din titlul anchetei se sugereaz─â c─â militarii de la Deveselu au fost ÔÇ×sc─âpa┼úi de DIICOTÔÇŁ. 

Drept consecin┼ú─â, informa┼úiile referitoare la faptele din 2011 sunt preluate de ├«ntreaga pres─â din Rom├ónia care lanseaz─â noi dezbateri ├«n mediul online, mai ales ├«n cel al ecosistemului mass-media alternative, ├«nchiz├ónd astfel vortexul dezinform─ârii digitale despre Caracal. 

Libertatea indica o verig─â ├«ntre crimele de la Caracal, din 2019, ┼či dou─â dosare DIICOT Olt, din 2012 ┼či 2014. Este vorba despre un ┼čofer al minorelor exploatate ├«n urm─â cu ┼čapte ani care locuie┼čte la c├óteva sute de metri de casa lui Gheorghe Dinc─â.

627x0 (6) png png

Pagina din ziarul Libertatea cu investiga┼úia despre re┼úelele de trafic de persoane din Caracal investigate de DIICOT ├«n anii 2012 ┼či 2014 Sursa: Libertatea.ro

├Än investiga┼úia ziarului Libertatea, semnat─â de Maria Andrie┼č, Delia Marinescu, Alexandra Nistoroiu, Adriana Oprea ┼či C─ât─âlin Tolontan, este prezentat─â o t├ón─âr─â care se num─âra printre victimele re┼úelei depistate ├«n 2011 la Caracal. Aceasta poveste┼čte traumele prin care a trecut vreme de o lun─â ┼či jum─âtate c├ót a fost sechestrat─â. Oana (este un nume fictiv) nu a men┼úionat un contact direct cu ÔÇ×americanii de la DeveseluÔÇŁ sau cu ÔÇ×muncitorii austrieciÔÇŁ, ci lipsa de reac┼úie a unor clien┼úi poli┼úi┼čti, c─ârora le-a spus prin ce trece.

Despre clien┼úii str─âini, ea a povestit c─â a auzit de la celelalte fete, ├«ns─â declara┼úiile sale au fost preluate pe larg ├«n pres─â, f─âr─â a se men┼úiona dac─â i-a ├«nt├ólnit personal sau doar a auzit despre ei de la celelalte victime. 

Mai mult, lucr─ârile de construc┼úie la baza de la Deveselu sunt inaugurate abia ├«n 2013. ├Än 2015 s-au finalizat lucr─ârile de infrastructur─â, inclusiv drumurile din comun─â, iar ceremonia oficial─â de inaugurare a bazei a avut loc abia ├«n mai 2016, c├ónd a fost certificat tehnic sistemul de ap─ârare antirachet─â. ├Än prima s─âpt─âm├ón─â a lunii august 2019, NATO a anun┼úat c─â a finalizat actualizarea tehnic─â a sistemului de ap─ârare de la Deveselu. 

├Än acela┼či timp, ministrul de externe ├«n 2012, Cristian Diaconescu, vine cu explica┼úii publice reamintind c─â ├«n perioada 2012-2014, scutul de la Deveselu era abia ├«n etapa amenaj─ârii. Fostul ministru ┼úinuse s─â sublinieze c─â ÔÇ×p├ón─â ├«n octombrie 2013 nu era picior de american acolo!ÔÇŁ. 

Analiza a reu┼čit s─â ├«ndrepte aten┼úia site-urilor cu ÔÇ×┼čtiri alternativeÔÇŁ exclusiv pe ÔÇ×militarii americani de la DeveseluÔÇŁ care ar fi sc─âpat basma curat─â din toat─â aceast─â poveste, pentru a evita, evident, un ÔÇ×scandal diplomatic de propor┼úiiÔÇŁ. Dar nimeni nu a men┼úionat niciun cuv├ónt despre un tratat (SOFA) pe care Rom├ónia ├«l semnase pe 30 octombrie 2001 ┼či care intrase ├«n vigoare ├«n anul urm─âtor. Textul integral al Acordului este disponibil pe site-ul Ambasadei SUA ├«n Rom├ónia.

, privind statutul for┼úelor SUA ├«n Rom├ónia, prevede c─â ÔÇ×Rom├ónia ├«┼či exercit─â voin┼úa suveran─â de a renun┼úa la dreptul prioritar de exercitare a jurisdic┼úiei sale penaleÔÇŁ.   Tratatul face distinc┼úie ├«ntre infrac┼úiuni. C├ónd este vorba despre infrac┼úiuni care se sanc┼úioneaz─â cu amend─â sau cu ├«nchisoare de p├ón─â la un an, For┼úele SUA notific─â autorit─â┼úile rom├óne. Dac─â este vorba despre infrac┼úiuni grave, cu implica┼úii majore, statul rom├ón poate impune propria jurisdic┼úie, prin notificarea autorit─â┼úilor militare competente.

┼×i de aceast─â dat─â, oficiosul de propagand─â pro-Kremlin ├«n Rom├ónia ├«ncearc─â s─â redirec┼úioneze cititorii pe piste false, amplific├ónd artificial teoriile conspira┼úioniste ├«n ceea ce prive┼čte cazul Caracal. Sputniki┼čtii public─â un ÔÇ×dosar de pres─âÔÇŁ pe aceast─â tem─â care, doar ├«n perioada pe care noi am investigat-o (26 iulie ÔÇô 15 august), num─âra 129 de articole. Dosarul este alimentat ├«n continuare, ajung├ónd ├«n prezent la 216 articole publicate.

Dar despre ÔÇ×interven┼úiaÔÇŁ Sputnik ├«n acest vortex al dezinform─ârii digitale vor reveni ├«n partea a doua a analizei.

Articol de: *Nicolae ┼ó├«brigan este membru al Consiliului de Exper┼úi LARICS, Gabriela ┼×chiopu ┼či Marius Simion sunt participan┼úi la programul de Internship LARICS 2019.

Institutul de ┼×tiin┼úe Politice ┼či Rela┼úii Interna┼úionale ÔÇ×Ion I. C. Br─âtianuÔÇŁ al Academiei Rom├óne (ISPRI) a lansat, ├«n colaborare cu parteneri interni ┼či externi, primul Laborator de Analiza a R─âzboiului Informa┼úional ┼či Comunicare Strategic─â (LARICS). LARICS func╚Ťioneaz─â ├«n interiorul ISPRI, ca structur─â component─â a institutului, dar cu agend─â separat─â ╚Öi specific─â. Scopul principal va fi de analiz─â/evaluare a evenimentelor interne ╚Öi externe, a presei interna╚Ťionale, cu referire special─â la Rom├ónia ╚Öi Republica Moldova, ├«n contextul unor confrunt─âri purtate ├«n spa╚Ťul mediatic care au ajuns, ├«n anumite evalu─âri, la dimensiunea unor ÔÇ×r─âzboaie informa╚ŤionaleÔÇŁ.