„Creioane” din epoca de piatră, descoperite în Crimeea, folosite de neanderthalieni?
Oamenii de știință au descoperit „creioane” din epoca de piatră în Crimeea, pe care neanderthalienii le-ar fi putut folosi pentru desene sau marcaje simbolice.
Neanderthalienii au confecționat „creioane” roșii și galbene cu zeci de mii de ani în urmă, folosind diverse tehnici pentru a le ascuți marginile până la a obține o vârf perfect, arată un nou studiu, citat de Live Science.
Acești neanderthalieni, care au trăit Crimeea, au sculptat creioanele din ocru (o substanță minerală care conține fier și care poate fi folosită ca pigment). În noul studiu, cercetătorii au identificat trei creioane de ocru, vechi de până la 100.000 de ani, care par să fi avut o „utilizare atentă”, inclusiv una cu vârf ascuțit.
Această descoperire aduce noi argumente în dezbaterea privind capacitatea neanderthalienilor de a crea artă simbolică. Deși autorii studiului nu au descoperit desene propriu-zise, ei afirmă că neanderthalienii nu ar fi avut nevoie de un vârf ascuțit dacă ar fi folosit ocrul doar pentru alte activități, precum tăbăcitul pieilor.
Descoperirea unui creion cu urme de ascuțire repetată sugerează că neanderthalienii din Crimeea foloseau uneori ocrul pentru activități cu semnificație socială sau culturală, precum desenarea unor marcaje pe corp, potrivit studiului publicat în revista Science Advances.
„A fost captivant să găsim un fragment al cărui vârf fusese clar reascuțit”, a spus autorul principal al studiului, Francesco d’Errico, profesor de arheologie la Universitatea din Bergen, Norvegia, explicând că acest fapt arată că obiectul fusese realizat și întreținut pentru a trasa linii fine.
Totuși, nu toți specialiștii sunt de acord cu interpretarea cercetătorilor, considerând că nu există dovezi directe că aceste creioane de ocru au fost folosite pentru a realiza opere cu semnificație culturală sau socială.
Pigmenții preistorici
Oamenii preistorici și rudele lor au folosit pigmenți de sute de mii de ani. Până acum, aproape 40 de situri din Europa arată dovezi că neanderthalienii utilizau pigmenți negri, roșii, galbeni sau albi, însă nu toate utilizările aveau scopuri sociale sau culturale.
De exemplu, neanderthalienii care trăiau în Peninsula Iberică acum circa 50.000 de ani foloseau pigmenți roșii și galbeni pentru a picta scoici (ceea ce sugerează o utilizare simbolică), în timp ce alții, care trăiau pe teritoriul actual al Olandei acum 200.000–250.000 de ani, foloseau minerale negre fără dovezi clare de semnificație simbolică.
Totuși, există mai puține dovezi clare despre utilizarea ocrului de către neanderthalieni în Europa de Est și Asia de Vest, notează autorii studiului.
Pentru a determina dacă ocrul descoperit anterior în siturile neanderthaliene din Crimeea ar fi putut fi folosit cu scopuri culturale, cercetătorii s-au concentrat asupra a 16 fragmente de ocru provenind din trei adăposturi stâncoase din Crimeea și un sit în aer liber din nord-estul Ucrainei, datate între aproximativ 100.000 și 33.000 de ani în urmă.
Cercetătorii au analizat atent forma și urmele de pe fragmente pentru a înțelege cum au fost prelucrate și utilizate, și a examinat compoziția chimică a fiecărui fragment pentru a afla originea lor.
D’Errico și colegii săi au descoperit trei fragmente, toate din Crimeea, care ar fi fost folosite pentru scopuri cu semnificație culturală, nu doar practică (cum ar fi tăbăcitul pieilor sau respingerea insectelor).
Primul era un instrument care fusese răzuit și șlefuit în mod repetat pentru a-și reascuți vârful, ceea ce indică faptul că ocrul era folosit precum un creion colorat pentru a trasa linii fine pe suprafețe precum pielea sau pietrele. Un alt fragment părea a fi o parte dintr-un creion rupt, iar o a treia piesă prezenta linii gravate intenționat în bază.
Rebecca Wragg Sykes, arheolog la Universitatea Cambridge și autoarea cărții „Kindred: Neanderthal Life, Love, Death and Art” (Bloomsbury Sigma, 2020), care nu a fost implicată în studiu, nu este convinsă de concluziile autorilor.
„Argumentul cercetătorilor că există dovezi directe pentru o utilizare simbolică nu este neapărat singura interpretare posibilă”, a declarat ea pentru Live Science într-un e-mail.
De exemplu, ea a spus că gravurile de pe unul dintre fragmente nu înseamnă neapărat că aveau o semnificație culturală pentru utilizatori.
„Marcajele pot fi interpretate ca o metodă de obținere a pulberii, fără a implica o semnificație simbolică anume”, a arătat ea.
Totuși, chiar dacă gravurile nu aveau o semnificație simbolică, neanderthalienii ar fi putut folosi praful colorat în scopuri de acest fel, a adăugat Wragg Sykes.
April Nowell, antropolog paleolitic la Universitatea din Victoria, Columbia Britanică, care nu a participat la cercetare, consideră că ar trebui acordată mai puțină importanță distincției dintre utilizarea simbolică și cea practică a ocrului. Odată ce neanderthalienii au început să folosească ocrul în scopuri practice, cum ar fi respingerea insectelor, este probabil că l-au dezvoltat ulterior și pentru pictarea corpului sau decorarea hainelor, pentru a diferenția indivizi sau grupuri, la fel ca în societățile neindustrializate de astăzi, a spus ea pentru Live Science într-un e-mail.
Foto sus: Un „creion” de ocru folosit de neanderthalieni în urmă zeci de mii de ani (© d'Errico et al., Sci. Adv. 11, eadx4722; CC BY 4.0)
Mai multe pentru tine...
