Prima „fotografie” a unei familii de Neanderthalieni

În urmă cu peste 50.000 de ani, într-o peşteră din sudul Siberiei, trăia o comunitate de Neanderthalieni alcătuită dintr-o singură familie, arată un studiu genetic, publicat în revista Nature.

Peșterile Chagyrskaya și Okladnikov se află la o distanță de circa 100 de kilometri vest de mult mai faimoasa peșteră Denisova, unde au fost descoperite rămășițe umane care aparțineau unei specii complet necunoscute.

Din aceste două peșteri au fost recuperate numeroase vestigii, cercetătorii identificând rămăşiţele umane de la 13 Neanderthalieni, respectiv şapte bărbaţi şi şase femei, inclusiv cinci copii şi tineri adolescenţi. Dintre aceștia, 11 Neanderthalieni au trăit în peştera Chagyrskaya.

Cei doi Neanderthalieni din peștera Okladnikov nu erau înrudiți, însă cercetătorii au fost surprinși să descopere că toți cei 11 Neanderthalieni din peștera Chagyrskaya făceau parte din aceeași familie.

Studiul a dezvăluit legături strânse între indivizi, un tată şi fiica lui adolescentă, un băiat mic şi o femeie adultă, care ar fi fost verişoara, mătuşa sau bunica lui. Aceste descoperiri dovedesc că acei indivizi aparţineau aceleiaşi familii şi au trăit în aceeaşi epocă.

Datorită geneticii, „producem astăzi o imagine concretă a felului în care putea să arate o comunitate de Neanderthalieni”, a declarat, conform Agerpres, Benjamin Peter, cel care a supravegheat cercetările, alături de Svante Paabo, recentul laureat al premiului Nobel pentru medicină.

Diversitatea genetică a acestor oameni de Neanderthal este foarte slabă, semn al unei importante consangvinizări şi al unei vieţi trăite într-un mic grup de 10-20 de indivizi, mult mai redus în comparaţie cu străvechile comunităţi de Homo sapiens.

În cadrul acestor grupuri de Neanderthalieni, femeile aveau tendinţa să migreze din comunitate în comunitate pentru a procrea, bărbaţii rămâneau în clanul lor de origine. Această funcţionare „patrilocală”, care prevala şi la Homo sapiens, este sugerată de o diversitate genetică a cromozomilor Y (transmişi pe linie masculină) mult mai slabă decât aceea a ADN-ului mitocondrial, transmisă doar de către mame.

Secvenţierea genomului Omului de Neanderthal, realizată în 2010 de suedezul Svante Paabo, a permis trasarea în linii mari a istoriei acestei linii umane dispărute, care popula partea estică a Eurasiei cu 430.000 - 40.000 de ani în urmă.

_{Foto sus: © Paul Hudson / Flickr}

Când a dispărut omul de Neanderthal?

Alergii moştenite de la Omul de Neanderthal

Ultimul strămoş comun al oamenilor şi neanderthalienilor, dezvăluit cu ajutorul unei fosile virtuale