Continuă scandalul în jurul Palatului Ştirbei jpeg

Continuă scandalul în jurul Palatului Ştirbei

📁 Curiozităţile şi culisele istoriei
Autor: Redacția, Redacția, Redacția, Redacția

Ministrul Culturii, Kelemen Hunor, a decis vineri să retrimită la Comisia Naţională a Monumentelor Istorice (CNMI) proiectul Palatul Ştirbei, neaprobând avizul favorabil dat de comisie în urmă cu o lună, au declarat reprezentanţi ai Ministerului Culturii, informeză Mediafax.

CNMI a avizat favorabil, în şedinţa din 29 septembrie 2010, Planului Urbanistic Zonal (PUZ) Complex multifuncţional, Calea Victoriei 107-109, ce presupune construirea unei clădiri de mari dimensiuni, care va găzdui spaţii rezidenţiale, galerii comerciale şi un hotel, în spatele Palatului Ştirbei, monument istoric de categoria A. Avizul CNMI este consultativ, putând fi aprobat sau nu de ministrul Culturii. Astfel, Kelemen Hunor a decis să retrimită, vineri, la comisie proiectul, care urmează să fie reanalizat.

Membrii CNMI au mai discutat acest PUZ pe 25 noiembrie 2009 şi l-au respins, fiindu-le înaintat un proiect similar, cu unele modificări, pe care l-au avizat favorabil în septembrie anul acesta.Fostul ministru al Culturii, Theodor Paleologu, a respectat decizia CNMI din noiembrie 2009 şi nu a avizat proiectul.

Între timp, proprietarul Palatului Ştirbei a dat în judecată, în iulie, Ministerul Culturii, pe ministrul Kelemen Hunor şi pe fostul ministru Theodor Paleologu, pentru "tergiversarea ilegală" a eliberării avizului pentru proiectul său, cerând totodată daune de peste 5, 7 milioane de euro, ca pierdere anuală provocată de MCPN.

Proiectul imobiliar al proprietarului Palatului Ştirbei este contestat de o serie de ONG-uri şi asociaţii profesionale pe motiv că "agresează estetic un monument istoric de valoare naţională, situat în principala zonă protejată a Bucureştiului" şi că nu respectă Legea urbanismului.

Pe de altă parte, arhitectul-şef al Capitalei, Gheorghe Pătraşcu, a declarat, joi, la o dezbatere pe acest subiect că PUZ-ul a fost avizat legal şi că respectă, cu derogările de 20% permise de lege, reglementările pe cele două zone protejate în care se încadrează.

În schimb, fostul ministru al Culturii, deputatul PDL Theodor Paleologu, a spus, cu aceeaşi ocazie, că îi cere actualului ministru să facă public proiectul şi că şi-ar dori ca membrii CNMI care şi-au schimbat părerea faţă de acest proiect, care "nu s-a schimbat prea mult" faţă de anul trecut, să explice de ce au făcut acest lucru. Paleologu a mai spus că nu toţi membrii CNMI au primit aceeaşi ordine de zi pentru şedinţa care a avut loc pe 29 septembrie, în unele cazuri nefiind inclus punctul referitor la discutarea proiectului Palatul Ştirbei, lucru confirmat de Andrei Pippidi. Acesta a precizat că a absentat de la şedinţă fiind plecat în străinătate, însă pe ordinea de zi pe care a primit-o nu figura punctul respectiv.

Paleologu:Theodor Stolojan şi Andreea Vass au intervenit pentru aprobarea proiectului

În cadrul aceleiaşi dezbateri, Paleologu a mai spus că Andreea Vass, consilier al premierului, a făcut lobby pentru acest proiect, pe când el era ministru al Culturii, şi că Theodor Stolojan a fost cel care i-a solicitat să discute cu Andreea Vass despre acest subiect.

Consiliera ministrului Culturii Csilla Hegedus a declarat, la aceeaşi dezbatere, că Ministerul Culturii şi Patrimoniului Naţional este interesat de protejarea patrimoniului construit şi că i-a fost solicitat de nenumărate ori lui Ovidiu Popescu, proprietarul Palatului Ştirbei, proiectul de restaurare a palatului, aflat în stare de degradare, care nu a ajuns nici până în prezent la minister.

Ovidiu Popescu a declarat în schimb, într-o conferinţă de presă susţinută pe 19 octombrie, că restaurarea monumentului presupune o investiţie de circa 15-18 milioane de euro, ce "trebuie absorbită economic de construcţia nouă" ce va fi ridicată în spatele palatului. Complexul multifuncţional care va găzdui galerii comerciale, apartamente şi un hotel presupune la rândul său o investiţie de circa 100 de milioane de euro.

Ministerului Culturii:Proiectul nu are nicio legătură cu reabilitarea Palatului Ştirbei

Pe de altă parte, reprezentanţii Ministerului Culturii au declarat în mai multe ocazii că proiectul lui Ovidiu Popescu nu are nicio legătură cu reabilitarea Palatului Ştirbei şi că proprietarul unui monument istoric are obligaţia să îl întreţină.

Proiectul lui Ovidiu Popescu a primit avizul favorabil al Comisiei Tehnice de Urbanism din cadrul Primăriei Municipiului Bucureşti şi al arhitectului-şef al Capitalei, Gheorghe Pătraşcu. De asemenea, Secţiunea Urbanism din cadrul Comisiei Naţionale a Monumentelor Istorice din Ministerul Culturii a avizat favorabil proiectul pe 30 septembrie 2009, însă CNMI l-a respins pe 25 noiembrie 2009, solicitând modificări prin aplicarea datelor din studiul istoric al zonei şi întocmirea studiului de impact.

PUZ-ul trebuie să fie avizat de Ministerul Culturii, Ministerul Mediului şi Ministerul Dezvoltării pentru a putea fi supus spre aprobare Consiliului General al Municipiului Bucureşti (CGMB). Potrivit lui Ovidiu Popescu, în faza actuală, de PUZ, sunt aprobate numai nişte volume, urmând ca proiectul să revină la Ministerul Culturii spre avizare în faza de Proiect pentru obţinerea Autorizaţiei de Construire (PAC), când se va discuta aspectul noii clădiri.

Suprafaţa totală a terenului pe care se află Palatul Ştirbei este de 7.792, 5 metri pătraţi, iar suprafaţa construită la sol va creşte de la 795 de metri pătraţi la 5.000 de metri pătraţi, potrivit unui comunicat din partea reprezentanţilor proprietarului Palatului Ştirbei.

În urma modificărilor, proiectul prezintă un volum mai înalt, cu parter, mezanin şi opt etaje, având o înălţime maximă de 37, 65 de metri, fiind construit în spatele palatului. Volumul din lungul Străzii Banului, retras cu un portic la nivelul parterului, va avea parter, mezanin şi trei etaje, cu o înălţime maximă de 21, 50 de metri, iar pe Strada Budişteanu, clădirea va avea o înălţime de 17, 50 de metri, renunţându-se la un etaj, iar volumul va fi retras cu un portic la nivelul parterului.

Totodată, proiectul propus este realizat cu un procent de ocupare a terenului (POT) de 65%, iar coeficientul de utilizare a terenului (CUT) este de 4, 5. Corpul nou de clădire va fi construit la o distanţă de 17 metri de Palatul Ştirbei.

Conform PUZ-Zone Protejate şi Regulamentul Local de Urbanism aferent aprobat prin (Hotărârea CGMB) nr. 279/2000, parcela din Calea Victoriei nr. 107, unde se află Palatul Ştirbei, face parte din PUZ-Zona protejată 16 "Calea Victoriei", care are ca reglementări o înălţime maximă de 22 de metri, un POT maxim de 80% şi un CUT maxim de 5, iar zona din spatele palatului, din Str. Banului nr. 2 se află în zona protejată 44 "Temişana", cu POT maxim de 65% şi CUT maxim de 1, 8%, menţionează autorii proiectului.

Palatul Ştirbei a fost construit în prima jumătate a secolului al 19-lea. În perioada 1849-1854 a funcţionat ca palat domnesc, iar apoi, până în 1948, ca reşedinţă a familiei Ştirbei-Bibescu. Între 1982 şi 1994 a găzduit Muzeul Ceramicii şi Sticlei, iar în 2005 a fost cumpărat de Ovidiu Popescu, costul investiţiei ridicându-se la 11 milioane de euro.

Ovidiu Popescu este directorul general executiv al Petrolexportimport. Compania, specializată în comerţul de combustibili şi al produselor derivate, este controlată de Laird Resources Ltd., firmă înregistrată în Insulele Virgine Britanice.