Conferință de presă la Muzeul Drents din Assen, locul din care a fost furat Coiful de la Coțofenești / LIVE VIDEO
Ca urmare a unor noi evoluții în ancheta privind furtul unor comori de artă românești din Muzeul Drents din Assen, Parchetul din Olanda organizează joi după-amiază, la ora locală 14.00 (15.00 ora României) o conferință de presă la Muzeul Drents din Assen.
Autoritățile olandeze anunță că au găsit coiful dacic de la Coțofenești, furat în noaptea de 24 spre 25 ianuarie 2025 din Muzeul Drents. Parchetul din Nordul Olandei și muzeul vor oferi detalii într-o conferință de presă programată la ora 15:00 (ora României).
UPDATE 15:15 - „În urma jafului, am demarat o anchetă cu două obiective: găsirea comorilor de artă și arestarea autorilor”
Parchetul a încheiat acorduri cu suspecții în dosarul furtului de artă pentru recuperarea obiectelor, aceștia colaborând cu autoritățile în vederea restituirii bunurilor, scrie Rtv Drenthe.
Pe lângă Coiful de la Coțofenești, au fost furate trei brățări. Două dintre aceste brățări au fost găsite. Cealaltă brățară este încă căutată.
„Suntem incredibil de încântați de descoperirea coifului de aur de la Cotofenești și a brățărilor”, a declarat un procuror.
„În urma jafului, am demarat o anchetă cu două obiective: găsirea comorilor de artă și arestarea autorilor.”
UPDATE 15:03 - A început conferința de presă de la Muzeul Drents
A început conferința de presă susținută la Muzeul Drents. Polițiștii sunt prezenți nu doar la intrare, ci și lângă piedestal.
Înainte de a începe conferința, directorul muzeului a prezentat artefactele recuperate.
Procurorul-șef din Nordul Olandei este prezent, la fel și doi angajați ai Ministerului Justiției din România. Conferința de presă este transmisă nu doar de RTV Drenthe, ci și în România, scrie presa olandeză.
UPDATE ora 14.00 „În contextul conferinței de presă anunțată pentru astăzi la ora 14:00 (ora Olandei) a parchetului olandez privind evoluția eforturilor de recuperare a Coifului de la Coțofenești și a brățărilor dacice, Ministerul Culturii adresează un apel la răbdare și responsabilitate.
Aceste situații implică proceduri stricte și etape care trebuie parcurse cu atenția cuvenită pentru a permite confirmarea oficială a tuturor datelor. Comunicarea publică în astfel de momente se face în mod coordonat, pe baza informațiilor verificate de autoritățile competente.
Există o colaborare activă între instituțiile din România și Regatul Țărilor de Jos, atât la nivelul structurilor de poliție, cât și al ministerelor abilitate, precum și între instituțiile cu atribuții în domeniul patrimoniului cultural. Astfel, rugăm publicul și reprezentanții mass-media să acorde timpul necesar pentru clarificarea tuturor detaliilor și să aștepte comunicările oficiale”, precizează Ministerul Culturii din România, într-un comunicat publicat pe pagina de Facebook a instituției.
Autoritățile olandeze nu au confirmat, înainte această conferință de presă, informațiile publicate de presa olandeză, conform cărora Coiful de aur de la Coțofenești și brățările dacice, furate anul trecut din Muzeul Drents, au fost recuperate, informează postul olandez de televiziune RTV Drenthe.
Comorile românești, aflate în cadrul expoziției „Dacia – Regatul Aurului și Argintului”, au fost furate anul trecut, în noaptea de 25 ianuarie, în urma unui jaf cu explozibil din Muzeul Drents.
Cu câteva zile înainte ca închiderea expoziției și returnarea comorilor la Muzeul Național de Istorie a României din București, trei hoți au pătruns forțat în muzeu. Imaginile surprinse de camerele de supraveghere arată că aceștia au folosit un exploziv pentru a sparge o ușă, după care au ieșit în doar câteva minute cu Coiful de la Coțofenești și cele trei brățări.
Coiful de la Coțofenești – simbolul regalității dacice
Descoperit întâmplător în 1929, în satul Poiana Coțofenești din Prahova, coiful de aur masiv (aprox. 1,5 kg) este una dintre cele mai impresionante piese de aur antic păstrate până astăzi. Realizat în secolul al IV-lea î.Hr., piesa este lucrată dintr-o singură foaie de aur și decorată cu scene mitologice, figuri de animale fantastice și motive geometrice, tipice artei traco-getice.
Interpretările istoricilor îl plasează drept un obiect cu valoare dublă: pe de o parte, coif de paradă, purtat probabil de un conducător local în cadrul ceremoniilor religioase și militare; pe de altă parte, un simbol al puterii și al legăturii dintre conducător și divinitate. Scenele reprezentate – printre care sacrificiul unui berbec – amintesc de cultul solar și de tradițiile indo-europene
Descoperă istoria Coifului de la Coțofenești în numărul 277 al revistei „Historia” , disponibil în format digital pe platforma paydemic.
