Cel mai vechi titlu de proprietate din lume a fost dat, acum 2000 de ani, unui roman stabilit in Oltenia jpeg

Cel mai vechi titlu de proprietate din lume a fost dat, acum 2000 de ani, unui roman stabilit in Oltenia

Sub titlul ÔÇťDiploma Honestae Missionis de la GrojdiboduÔÇŁ, cercet─âtorul Nicu Vintil─â a prezentat ├«n ÔÇťAnuarul Institutului de cercet─âri socio-umane C.S. Nicol─âescu-Plop┼čorÔÇŁ nr.3/2002, ap─ârut la Editura Universitaria sub egida Academiei Rom├óne, un subiect foarte interesant privit nu numai din punct de vedere jurnalistic, ci ┼či istoric. Astfel, diploma de care se aminte┼čte ├«n titlu poate fi considerat─â, probabil, cel mai vechi titlu de proprietate existent ├«n lume, cu o vechime de aproape ÔÇŽ dou─â mii de ani!

Vicusul roman de la Grojdibodu

Grojdibodu este o comun─â de 3650 de locuitori, situat─â ├«n c├ómpia de sud a Olteniei, la jum─âtatea drumului dintre Corabia ┼či Bechet, pe malul fostei b─âl┼úi Potelu, desecat─â ├«n 1967. Pe actualul teritoriu al localit─â┼úii, conform urmelor de ceramic─â ┼či unelte de piatr─â ┼či bronz descoperite, arheologii apreciaz─â c─â a existat o a┼čezare din neolitic, precum ┼či a┼čezarea geto-dacic─â Sicibida/Sygibida, nume provenit probabil de la neamul Siguinilor sau Syginii, una dintre cele 200 de ramuri ale tracilor de care aminte┼čte Herodot, p─ârintele istoriei. Mai t├órziu, tot aici a fiin┼úat un vicus roman ┼či ulterior o villa rustica, unde au fost ├«ncartiruite unit─â┼úi militare ale romanilor. Hrisovul dat ├«n limba slavon─â ├«n anul 1545/7053 de c─âtre domnitorul de atunci al ┼ó─ârii Rom├óne┼čti, Mircea Ciobanul, prin care confirma posesia lui Badea clucerul ┼či Cr─âciun logof─âtul asupra satului, reprezint─â prima atestare documentar─â a Grojdibrodului.

Descoperirea lui Popa Stan

image

├Än anul 1842, preotul Popa Stan a g─âsit ├«nt├ómpl─âtor ÔÇť├«ntr-un ┼čan┼ú al gr─âdinii sale, la marginea b─âl┼úiiÔÇŁ sau, dup─â al┼úi cercet─âtori, ├«ntr-un ÔÇťmorm├ónt vechi de la marginea satuluiÔÇŁ dou─â t─âbli┼úe de bronz foarte reduse ca dimensiune, prinse ├«ntre ele cu belciuge, pe care se afl─â inscrip┼úii romane pe toate cele patru fe┼úe, a┼čezate ├«ntr-un s─âcule┼ú, ├«mpreun─â cu osemintele str─âmo┼če┼čti care d─â de ├«n┼úeles c─â au mai fost exhumate ┼či re├«nhumate de mai multe ori, cu ritualul cuvenit. T─âbli┼úele cu pricina erau nici mai mult nici mai pu┼úin dec├ót o diplom─â militar─â acordat─â la ÔÇŽ 22 martie 129 de c─âtre ├«mp─âratul Hadrianus unor veterani care au luptat timp de un sfert de secol ├«n armata roman─â ┼či pe care ├«i declara cet─â┼úeni liberi, ├«mpropiet─ârindu-i cu p─âm├ónturi la Grojdibodu, unde ├«┼či vor a┼čeza familiile ┼či gospod─âriile, al─âturi de popula┼úia existent─â ├«n zon─â la vremea aceea.

Prima concediere masiv─â din istoria lumii

├Än provincia roman─â format─â de cele dou─â Moesii, s-au descoperit numai trei diplome militare ┼či un fragment de diplom─â care nu are stabilit─â ├«n mod cert zona de provenien┼ú─â. Prima diplom─â apar┼úine lui Traian ┼či a fost dat─â la 17 februarie 110, prin care se fac concedieri din trupele ├«ntregii Dacii, ceea ce mai ├«n glum─â mai ├«n serios poate reprezenta prima concediere ├«n mas─â atestat─â documentar din lume!ÔÇŽ A doua diplom─â este cea din 22 martie 129, dat─â de Hadrianus unor solda┼úi din vexilla┼úio Illyricorum equitum, o trup─â neregulat─â cu lag─ârul necunoscut, dar b─ânuit a fi fost la Grojdibodu. Diploma face referire numai la trupe ce sta┼úionau ├«n Dacia Inferioar─â, sub procuratorul Plautius Caesianus, care s-a stabilit tot ├«n provincia unde f─âcuse serviciul militar, adic─â ├«n vicusul roman de la Grojdibodu. A treia diplom─â a fost descoperit─â ├«n nordul Bulgariei, emis─â ├«n anul 140, pe c├ónd procurator al Daciei Inferioare era cunoscut ca fiind Aquila Fideus, ┼či prin care se fac concedieri de veterani din 13 corpuri auxiliare ale armatei din Dacia Inferioar─â. Fragmentul de diplom─â dateaz─â din anul 121 ┼či ├«n afara numelui celui eliberat Iunius Iunianus nu se mai observ─â elemente de luat ├«n seam─â.

De la Caesianus la ÔÇŽ Cezianu

image

Descoperitorul t─âbli┼úelor, Popa Stan, le-a ├«nm├ónat proprietarului mo┼čiei, nimeni altul dec├ót culcerul Dimitrie Cezianu, zis ┼či Miti┼ú─â Jianu. Evident, Plautius Caesianus nu putea fi chiar o ├«nt├ómplare cu ÔÇŽ Dimitrie Cezianu. Actul de proprietate a fost donat vornicului Mihail Ghica, fratele domnitorului Alexandru Ghica, cu rug─âmintea de a fi expus ├«n cabinetul de rarit─â┼úi al Muzeului Na┼úiunii. Al. Odobescu afl─â treizeci de ani mai t├órziu c─â obiectul fusese cerut de la mo┼čtenitorul lui G.M. Ghica de c─âtre Alexandru Ioan Cuza ┼či oferit lui Napoleon al III-lea, ├«mp─âratul Fran┼úei, ca argument pentru originea latin─â a poporului rom├ón ┼či pentru recunoa┼čterea Unirii principatelor. Colec┼úia ├«mp─âratului francez a stat la baza form─ârii Muzeului de Antichit─â┼úi Na┼úionale de la Saint-Germain-en-Laye, unde se afl─â ┼či ├«n prezent. ├Än partea final─â a textului diplomei ÔÇťhonestae missionisÔÇŁ emis─â la 22 martie 129, s-a men┼úionat c─â un duplicat al acesteia a fost ├«ncastrat ├«n zidul din spate al templului Minervei de la Roma.

Sursa:http://www.timisoaraexpress.ro