Ce mâncau sclavii din Roma Antică?

Deși sclavii din orașul antic Pompeii erau considerați doar niște „unelte vorbitoare”, unii primeau hrană mai bună decât oamenii obișnuiți, a afirmat Ministerul italian al Culturii vineri, menționând dovezi obținute în urma unor excavări recente.

Carafe cu fasole fava și un bol mare cu fructe - pere, mere și fructe de scoruș - au fost descoperite la primul etaj al camerei servitorilor dintr-o vilă de mari dimensiuni situată în Civita Giuliana, suburbia nordică a orașului antic Pompeii, potrivit unui comunicat, citat de Agerpres.

Sclavii trăiau la parter, în celule de 16 metri pătrați infestate de șobolani și care găzduiau până la trei persoane, însă arheologii sunt de părere că aveau parte de o alimentație îmbunătățită pentru a putea menține productivitatea, se mai arată în comunicat.

„Se putea întâmpla ca sclavii de la vilele din jurul Pompeii să fie mai bine hrăniți decât cetățenii liberi, ale căror familiile erau afectate de lipsuri și erau nevoite să cerșească de la oamenii importanți ai orașului”', a spus Ministerul. Oamenii obișnuiți, din clasa muncitoare aveau o dietă simplă, pe bază de grâu.

Descoperirile expun „absurditatea sistemului sclavagist antic”, a spus într-un comunicat directorul Parcului Arheologic Pompeii, Gabriel Zuchtriegel, care a mai notat și că locuitorii Romei antice se refereau la sclavi ca la niște unelte vorbitoare.

Pompeii este un oraș antic roman, situat în sudul Italiei, aproape de Napoli, care a fost îngropat de erupția vulcanului Vezuviu în anul 79 d.Hr. Pompeii a fost un oraș prosper, cu o populație de aproximativ 20.000 de locuitori la momentul erupției. Orașul a fost acoperit aproape complet de cenușă și lavă, păstrându-se astfel într-o stare de conservare remarcabilă.

Descoperirile arheologice au început în secolul al XVI-lea, dar săpăturile sistematice nu au început decât în 1748, sub conducerea inginerului spaniol Roque Joaquín de Alcubierre, pe atunci la ordinele regelui Carol al III-lea al Spaniei.

Săpăturile au continuat de-a lungul secolelor, iar Pompeii a dezvăluit un oraș roman bine conservat, cu străzi, case, temple, băi, teatre, iar unele dintre ele erau decorate cu fresce și mozaicuri excepționale. Printre descoperirile celebre se numără „corpurile” victimelor erupției, care au fost păstrate sub formă de amprente de cenușă și care au fost ulterior turnate în ghips pentru a recrea pozițiile acestora la momentul morții.

Pompeii a fost desemnat sit UNESCO în 1997 și continuă să fie o sursă importantă de cunoaștere a vieții romane antice. Astăzi, parcul arheologic atrage milioane de vizitatori anual, fiind o fereastră deschisă spre trecutul unei civilizații dispărute, dar păstrată într-o formă remarcabil de clară.

_{Foto sus: O frescă reprezentând o „pizza”, descoperită în 2023 la Pompeii (© Facebook / Pompeii - Parco Archeologico)}