Capitala lui Attila, regele hunilor, era lângă Timişoara?
Aflate la 17 kilometri de Timişoara, pe drumul către Arad, fortificaţiile Corneşti-Iarcuri au ridicat numeroase întrebări pe buzele arheologilor. Arheologi din România, Austria, Germania, Anglia şi SUA lucrează la desluşirea enigmei aşezării medievale Iarcuri.
Fortificaţia apare pe primele hărţi Mercy (1723-1725), iar apoi pe toate hărţile militare până la sfârşitul Primului Război Mondial. Primele săpături au fost realizate în 1939 de Marius Moga, însă până recent nu s-au mai găsit fonduri pentru a le continua. A existat o cercetare scrisă de regretatul Florin Medeleţ, însă, nimic mai mult. Acum, la fortificaţia de peste 900 de hectare lucrează arheologi din Austria, Germania, Anglia şi SUA. Se fac cercetări geomagnetice şi topografice cu aparatură de ultimă generaţie.Proiectul a fost demarat de Alexandru Szentmiklosi, de la Muzeul Banatului, în 2007. „Pare să fie vorba de o cetate de la sfârşitul Epocii Bronzului. S-a stabilit prin metoda Carbon 14 că lemnul a fost tăiat în 1400-1200 înainte de Cristos”, a declarat Szentmiklosi.Ceea ce conferă acestui loc un caracter unic este dimensiunea sa. Întrebarea aflată pe buzele tuturor este care a fost destinaţia ei iniţială?
Mai citeşte:
Cea mai mare fortificaţie preistorică din EuropaInginerul Leonard Dorogostaisky a realizat un film care a pus pe jar lumea arheologilor, lăsând în urmă trei ipoteze:o fortificaţie din perioada dominaţiei avare, putând fi capitala unui stat care 200 de ani a fost cel mai puternic din Europa Centrală, o vastă aşezare din Epoca Bronzului, iar a treia, care pleacă de la un cercetător din Canada, susţine că aşezarea reprezintă ruinele capitalei lui Attila, regele hunilor. „În 2005, când a apărut Google Earth, am putut analiza mai bine locaţia. Se observă perfect fortificaţia. Am avut frustrarea că un aşa obiectiv nu este investigat. Atunci am început să pun întrebări şi să răscolesc biblioteci. Este vorba de una din cele mai importante fortificaţii din Europa. Poate comparabil cu cea a lui Ramses al II-lea”, a spus Dorogostaisky.
Arheologii profesionişti nu cred în varianta capitalei lui Attila. „Ipoteza hunilor este ireală. Attila avea o capitală care se mişca. Dacă aici ar fi existat aşa ceva ar fi rămas în istoria vremii. Aceasta a fost o fortificaţie care nu a aparţinut unei singure comunităţi”, a mai declarat Szentmiklosi.
Interes imens în rândul cercetătorilor străini
Instituţii străine prestigioase şi specialişti recunoscuţi la nivel internaţional participă la scoaterea la lumină a fortificaţiei. În aceste zile, se află la Timişoara Matthias Wemhoff, director al Muzeului de Preistorie şi Istorie Timpurie din Berlin, Bernhard Heeb, arheolog şi muzeolog în Muzeul de Preistorie şi Istorie Timpurie din Berlin, Rüdiger Krause, profesor la Goethe Universität Frankfurt am Main şi Sarah Sherwood, profesoară de geoarheologie la Dickinson College in Carlisle, Pennsylvania şi la Universitatea din Tennesse.
