Arheologii au descoperit case din sec  XVIII în centrul Chişinăului jpeg

Arheologii au descoperit case din sec. XVIII în centrul Chişinăului

📁 Istorie Urbană
Autor: Redacția

Lângă Biserica Armenească Apostolică „Sf. Maica Domnului” din Chişinău arheologii au descoperit urmele unor locuinţe din sec. XVII-XVIII. 

Timp de o lună, cât au durat săpăturile, au fost scoase la lumina zilei obiecte de uz casnic din acea epocă, monede şi o ghiulea de tun.

În aprilie a.c., TIMPUL scria că lângă Biserica Armenească de pe Piaţa Veche 8, monument de importanţă naţională datând din 1804, excavatoarele unei companii de construcţii au descoperit pereţii unor beciuri în momentul în care săpau groapa pentru temelia unui bloc de locuit de zece etaje. Înainte ca zidurile subterane să fie distruse complet, sub presiunea Agenţiei pentru Inspectare şi Restaurare a Monumentelor (AIRM) şi a opiniei publice, agentul economic a permis efectuarea săpăturilor de descărcare de sarcină arheologică a şantierului, aşa cum prevede Legea patrimoniului cultural din 17 septembrie 2010.

Descoperiri surprinzătoare

Săpăturile arheologice s-au desfăşurat în perioada 17 aprilie-21 mai sub egida lui Ion Tentiuc, specialist la Muzeul Naţional de Istorie din Moldova. În ceea ce a rămas neatins de excavatoare, arheologii au reuşit să identifice urmele unor locuinţe din sec. XVII-XVIII şi piese de inventar care permit reconstituirea vieţii cotidiene din perioada respectivă. A rămas intact şi peretele unui beci cu o lungime de circa 15 m. „S-au găsit o ghiulea de tun din secolul XVIII, lulele, şapte monede din sec. XVIII, multe vase ceramice”, a mărturisit Ion Tentiuc. Atunci, în proximitatea Pieţei Vechi, Chişinăul începuse să se dezvolte ca târg aflat la intersecţia drumurilor comerciale Lăpuşna-Orhei-Soroca şi Iaşi-Tighina-Cetatea Albă. Cel mai important însă este faptul că arheologii au dezvelit întreaga stratigrafie a dezvoltării Chişinăului care arată de câte ori a fost incendiat oraşul şi construit din nou. Ei au fost surprinşi să descopere, de asemenea, semnele unei locuinţe cu sobă care era placată cu cahle ce purtau imaginea unui vultur bicefal bizantin, diferit de cel rusesc. „Este al doilea caz când în spaţiul dintre Prut şi Nistru se găsesc cahle cu vultur bicefal. O descoperire similară a fost făcută lângă biserica de la Căuşeni”, continuă istoricul.

„În toată Moldova prin gunoaie se găseşte ceramică”

După ce săpăturile arheologice au fost finisate, compania de construcţii Urbanconstruct TT a reluat lucrările de ridicare a unui bloc de locuit. Anterior, acesta urma să aibă zece etaje, dar, pe 27 iunie, Consiliul Naţional al Monumentelor Istorice a solicitat ca viitoarea clădire să aibă şapte nivele şi o mansardă. Zidurile subterane au fost astupate cu pământ, iar construcţia blocului de locuit se va afla la doar 60 cm de ele. Cu toate acestea, pe şantier deja nu se mai vede nicio urmă de ruine istorice. Directorul companiei Urbanconstruct TT, Tudor Talpă, a declarat că beciurile care „erau la suprafaţă şi exploatate de câini” erau indicate în certificatele de demolare, motiv pentru care nu a anunţat Ministerul Culturii. El chiar regretă că a cheltuit 30 mii de lei pentru desfăşurarea săpăturilor arheologice. „Nu s-a descoperit nimic. În tot Chişinăul şi în toată Moldova, prin gunoaie, este şi ceramică, şi ce vreţi. Nu s-a găsit nimic de preţ. Am plătit bani la Ministerul Culturii degeaba”, a spus Tudor Talpă.

sursa:timpul.md