Antonescu ┼čtia c─â legionarii vor s─â l ucid─â pe Iorga! jpeg

Antonescu ┼čtia c─â legionarii vor s─â-l ucid─â pe Iorga! FOTO

­čôü Monarhia ├«n Rom├ónia
Autor: Cristian Troncot─â, Cristian Troncot─â, Cristian Troncot─â, Cristian Troncot─â

├Än perioda interbelic─â, Serviciile Secrete din Rom├ónia au ┼úinut sub o atent─â supraveghere at├ót ac┼úiunile membrilor ┼či simpatizan┼úilor Partidului Comunist Rom├ón, c├ót ┼či evolu┼úia ┼či ascensiunea Mi┼čc─ârii Legionare. Din punctul de vedere al Serviciilor Secrete, comuni┼čtii erau mai periculo┼či pentru siguran┼úa na┼úional─â dec├ót legionarii, ├«n consecin┼ú─â, erau supraveghea┼úi mai atent, ├«ns─â f─âr─â a-i sc─âpa pe cei din urm─â de sub control.Dup─â 1930, extrema dreapt─â din Rom├ónia a reu┼čit s─â atrag─â un num─âr tot mai mare de membri, iar dup─â ce au preluat puterea al─âturi de generalul Antonescu num─ârul lor ajungea undeva ├«n jurul a 700.000. Majoritatea membrilor provenea din grupul ÔÇÖ22. Aceast─â genera┼úie, incitat─â de discursurile na┼úionaliste ale lui Nicolae Iorga ┼či ale lui A. C. Cuza de la ├«nceputul anilor ÔÇÖ20, a stat la temelia fond─ârii extremei drepte din Rom├ónia. Majoritatea celor din genera┼úia ÔÇÖ22, printre care ┼či Corneliu Zelea Codreanu, au fost ata┼ča┼úi de Iorga, chiar dac─â ulterior a intervenit o distan╚Ťare.

Trebuie precizat faptul c─â ├«ntre asasinatele politice f─âcute de membrii Mi┼čc─ârii Legionare ┼či uciderea lui Nicolae Iorga exist─â o mare diferen┼ú─â. Iorga era, ├«n primul r├ónd, un om de cultur─â, intrase ├«n sufletul rom├ónilor. ├Än domeniul universitar era iubit de c─âtre studen┼úi, conferen┼úia ├«n nenum─ârate locuri, chiar ┼či la Academia de R─âzboi, c├ó┼čtig├ónd inima ofi┼úerilor. Eugen Cristescu men┼úioneaz─â chiar c─â, p├ón─â la asasinarea lui Nicolae Iorga, foarte mul┼úi tineri ofi┼úeri din armat─â erau simpatizan┼úi legionari. Asasinarea Profesorului i-a ├«ndep─ârtat definitiv de Mi┼čcarea Legionar─â.

Iorga a gre┼čit politic, dar nu trebuia s─â pl─âteasc─â cu via┼úa

Este adev─ârat c─â, din punct de vedere politic, Iorga a gre┼čit atunci c├ónd a acceptat s─â devin─â consilier regal, membru al Frontului Rena┼čterii Na┼úionale, senator din partea acestui partid etc., dar nimic nu poate justifica uciderea academicianului. Iorga s-a pripit ┼či ├«n momentul ├«n care, influen┼úat de Carol al II-lea, a acceptat s─â depun─â acea pl├óngere de calomniere la adresa lui Corneliu Zelea Codreanu. ├Än fond, liderul Mi┼čc─ârii Legionare ├«l ÔÇ×acuzaseÔÇŁ pe Iorga doar c─â este ÔÇ×necinstit suflete┼čteÔÇŁ.

Click aici pentru a vedea o galerie foto deosebit─â cu Nicolae Iorga

Iconfoto jpeg

Ce se ├«nt├ómplase, de fapt? Iorga ├«l ÔÇ×consiliaseÔÇŁ pe primul-ministru Armand C─âlinescu s─â ├«nchid─â cele dou─â cantine legionare din Bucure┼čti. Acestea au fost ├«nchise sub pretextul c─â ÔÇ×printre bliduriÔÇŁ se pun la cale asasinate. Reac┼úia lui Codreanu la ├«nchiderea celor dou─â cantine a fost ├«ndreptat─â ├«mpotriva lui Iorga, pe care l-a acuzat de lips─â de coeren┼ú─â. ÔÇ×Dac─â ├«n 1922 ne-ai spus s─â ne concentr─âm pe lucruri serioase ┼či noi te-am ascultat, construind c─âmine ┼či cantine, acum tu ne ├«nchizi toate acestea. E┼čti necinstit suflete┼čte, profesoreÔÇŁ, i-a scris C─âpitanul lui Iorga.

A mai fost un lucru pe care i l-au repro┼čat legionarii, inclusiv cei patru care l-au ridicat pe Iorga ├«n seara zilei de 27 noiembrie 1940. Dus ├«n casa unui ├«nv─â┼ú─âtor din Tei┼čan, legionarii l-au acuzat, ├«ntr-o a┼ča-zis─â judecat─â, c─â prin pl├óngerea pe care a f─âcut-o ├«n 1938, ca urmare a scrisorii primite de la C─âpitan, poli┼úia l-a arestat pe Corneliu Zelea Codreanu ┼či apoi l-a asasinat.

Profesorul s-a ap─ârat impecabil afirm├ónd c─â el ┼či-a retras pl├óngerea dup─â doar dou─â s─âpt─âm├óni, ├«ns─â deja toat─â ÔÇ×anchetareaÔÇŁ lui Codreanu fusese preluat─â de c─âtre Armand C─âlinescu. ┼×tim toate aceste lucruri din relatarea ┼čoferului care a condus ma┼čina ├«n care s-a aflat Iorga atunci c├ónd a fost ridicat de legionari. ┼×oferul era informatorul SSI-ului. Aceste informa┼úii se g─âsesc ┼či ├«ntr-o lucrare nepublicat─â a lui Nichifor Crainic, scris─â ├«n deten┼úie, intitulat─â ÔÇ×Cuibarul uciga┼čilorÔÇŁ, cu documentele Siguran┼úei puse la dispozi┼úie de regimul comunist.

Asasinarea lui Codreanu i-a fanatizat pe legionari

Odat─â veni┼úi la conducerea ┼ú─ârii ├«n septembrie 1940, legionarii s-au lansat ├«ntr-o serie nesf├ór┼čit─â de parastase ┼či comemor─âri. Pe fondul lipsei din ┼úar─â a generalului Antonescu ┼či a apropierii a doi ani de la asasinarea C─âpitanului, Horia Sima preg─âte┼čte dezhumarea osemintelor de la Jilava ale lui Corneliu Zelea Codreanu ┼či ale celorlal┼úi 13 legionari ├«mpu┼čca┼úi ├«n noiembrie 1938. Asasinarea lui Codreanu i-a fanatizat pe legionari. ├Än memoriile sale, Armand C─âlinescu afirm─â c─â a fost chemat la rege care i-a cerut s─â ├«i lichideze pe Maniu ┼či pe Codreanu. R─âspunsul lui C─âlinescu a fost:ÔÇ×eu, nu la ManiuÔÇŁ. Cert este c─â asasinarea lui Codreanu a survenit din ordinul lui Carol al II-lea ┼či a fost dus─â la ├«ndeplinire de Armand C─âlinescu.Sima s-a bazat ├«n stabilirea datei pentru dezhumarea osemintelor lui Codreanu ┼či pe o reac┼úie de revolt─â ┼či r─âzbunare a legionarilor la vederea trupului f─âr─â via┼ú─â al C─âpitanului. De altfel, a┼ča s-a ┼či justificat Conduc─âtorul dup─â asasinatele de la Jilava, ┼či ale lui Nicolae Iorga ┼či Virgil Madgearu.

R─âzbunarea legionarilor a fost at├ót de mare, ├«nc├ót au intrat ├«n ├«nchisoarea Jilava, au deschis primele 13 celule ├«n care erau ├«ntemni┼úa┼úi, ├«n a┼čteptarea unui proces, fo┼čti demnitari ai regimului lui Carol al II-lea ┼či i-au ├«mpu┼čcat. ├Än acea noapte, la Jilava, ├«n celula 14 era ├«nchis t├ón─ârul Nicolae Ceau┼čescu. Dac─â legionarii ar fi continuat ├«mpu┼čc─ârile, alta ar fi fost Istoria... Dar ei s-au oprit. De altfel, ├«n anumite condi┼úii a existat o colaborare ├«ntre Mi┼čcarea Legionar─â ┼či Partidul Comunist ├«mpotriva autorit─â┼úilor statului rom├ón.

Legionarii se preg─âteau de r─âzbun─âri

La ├«ntoarcerea ├«n ┼úar─â, din Germania, pe 25 noiembrie 1940, Serviciul Special de Informa┼úii l-a ├«n┼čtiin┼úat pe Ion Antonescu despre inten┼úiile legionarilor ├«n privin┼úa comemor─ârilor ┼či a dezhum─ârii osemintelor C─âpitanului ┼či i-a adus la cuno┼čtin┼ú─â ┼či faptul c─â pl─ânuiesc unele r─âzbun─âri ┼či asasinate politice. Chiar pe 27 noiembrie, Eugen Cristescu preia fr├óiele Serviciului Secret de Informa┼úii, de┼či decretul de numire fusese semnat din 15 ┬şnoiembrie.

Acesta a fost ┼či momentul ├«n care Eugen Cristescu ├«ncepe s─â ├«l informeze tot mai aprofundat pe Ion Antonescu despre inten┼úiile ┼či ac┼úiunile Mi┼čc─ârii Legionare. Gra┼úie lui ┼či a loialit─â┼úii armatei, generalul Antonescu a reu┼čit s─â ├«n─âbu┼če rebeliunea legionar─â din ianuarie.

Parastasele organizate de legionari dup─â accederea la putere aveau menirea s─â r─âscoleasc─â amintirile membrilor ┼či simpatizan┼úilor Legiunii ┼či de a se r─âzbuna pe cei care se f─âcuser─â vinova┼úi de crimele ├«mpotriva lor. Urmare a asasinatelor din noaptea de 27 spre 28 noiembrie, Ion Antonescu a dispus desfiin┼úarea poli┼úiei legionare. Practic, acesta este momentul ├«n care survine o distan╚Ťare vizibil─â ├«ntre el ┼či Mi┼čcarea Legionar─â.

Mai cite┼čte:Asasinarea lui Iorga, o crim─â de stat?