A supravie┼úuit ororilor din lag─ârele naziste Auschwitz ┼či Dachau jpeg

A supravie┼úuit ororilor din lag─ârele naziste Auschwitz ┼či Dachau

┼×tefan ┼×andor are 84 de ani, este doctor docent ┼či a lucrat ├«n domeniul medicinei experimentale ca embriolog. B─ârbatul ┼či-a pierdut aproape toat─â familia ├«n cel de-Al Doilea R─âzboi Mondial, dup─â ce a fost deportat din Oradea ├«mpreun─â cu al┼úi 30.000 de evrei.

Timi┼čoreanul se recomand─â ca doctor docent, membru al Academiei de ┼×tiin┼úe Medicale ┼či fost conduc─âtor al laboratorului de embriologie ┼či teratologie din Timi┼čoara. Trupul lui este prins ├«ntr-un scaun cu rotile, dar amintirile de acum aproape 70 de ani sunt mai clare ca niciodat─â. ├Än timpul celui de-Al Doilea R─âzboi Mondial, ┼×tefan ┼×andor locuia ├«n Oradea (care apar┼úinea pe atunci Ungariei), ├«mpreun─â cu familia sa. La doar 16 ani, ├«mpreun─â cu al┼úi 30.000 de evrei, s-a trezit ├«n ghetoul ora┼čului, obligat s─â poarte steaua galben─â. ├Än scurt timp, autorit─â┼úile naziste i-au urcat pe to┼úi ├«n vagoane ┼či i-au deportat la temutul lag─âr Auschwitz-Birkenau.

Experienţa Auschwitz

image

Pentru ┼×tefan ┼×andor, ├«n cele dou─â s─âpt─âm├óni petrecute ├«n cel mai ├«ngrozitor loc din lume timpul se dilat─â ┼či se contract─â ├«n cel mai ciudat fel. ├Än primele minute ale sosirii la Birkenau, mama sa i-a salvat via┼úa dup─â ce a ┼úipat c─â b─âiatul ei a r─âmas prins ├«n vagonul aproape gol, care urma s─â duc─â restul prizonierilor, pe cei mai bolnavi, c─âtre gazare. Dup─â alte c├óteva clipe, oamenii au fost ├«mp─âr┼úi┼úi ├«n buni ┼či r─âi. Cei ├«nc─â ap┼úi de munc─â-spre exemplu tat─âl lui, un medic or─âdean-au fost trecu┼úi ├«n st├ónga. ├Än partea dreapt─â a ajuns mama sa, bunici, m─âtu┼če, unchi, veri┼čori. Cu to┼úii au fost codu┼či ├«ntr-un convoi ┼či a aflat abia mai t├órziu c─â fuseser─â gaza┼úi ┼či ar┼či. Dup─â Auschwitz-Birkenau, ┼×tefan ┼či tat─âl s─âu au fost du┼či ├«ntr-un ÔÇ×sub-lag─âr" al cunoscutului Dachau, din Germania, unde au muncit p├ón─â la venirea americanilor, celebr├ónd fiecare zi ca pe o victorie a faptului c─â ├«nc─â mai sunt ├«n via┼ú─â.

Diferenţele dintre lagăre

image

├Än cele dou─â s─âpt─âm├óni petrecute la Auschwitz-Birkenau, ├«n zona de tranzit a prizonierilor, ┼×tefan ┼či tat─âl s─âu au dormit pe jos ├«n bar─âci enorme, ├«nghesui┼úi ├«mpreun─â cu alte mii de oameni. Au m├óncat seam─â din lighene insalubre ┼či au a┼čteptat s─â li se hot─ârasc─â destinul. ÔÇ×Tata m-a sus┼úinut mereu, fizic ┼či psihic ├Ämi tot zicea, Pi┼čta, ia ┼či m─ân├ónc─â. M├óncam din ligheanul acela murdar, ├«mpreun─â cu al┼úi 30 de oameni. Zice, dac─â nu m─ân├ónci mori. ┼×i cu asta basta!", ┼či-a amintit ┼×tefan ┼×andor.Dup─â ce au fost trimi┼či ├«n sub-lag─ârul de la Dachau, cei doi au intrat ├«n c├ómpul muncii. ÔÇ×Dac─â vrei s─â ai oameni cu putere de munc─â, trebuie s─â le dai m├óncare ┼či s─â ├«i la┼či s─â se odihneasc─â. Diminea┼úa primeam o bucat─â de p├óine, iar la pr├ónz o sup─â. Eram caza┼úi ├«n ni┼čte paturi suprapuse, aveam un fel de saltele din paie ┼či o p─âtur─â. Mi se pare c─â era ┼či un fel de pern─â, dar nu mai ┼čtiu sigur. Stingerea era la 10 seara, iar diminea┼úa ne d─âdeau trezirea la ora 5. La un moment dat, am avut norocul s─â ajung s─â lucrez la buc─ât─ârie. Era bine, pentru c─â nu mai trebuia s─â ies iarna s─â lucrez afar─â. Dar mai apoi am fost ┼či eu trimis pe ┼čantier", a mai povestit medicul.

Sf├ór┼čitul r─âzboiuluiSalvarea venit─â din partea americanilor a fost una destul de ciudat─â, dup─â cum ├«┼či aminte┼čte ┼×tefan ┼×andor. ├Än ultima noapte ca prizonieri, americanii au bombardat avanpostul german, lovind din gre┼čeal─â ┼či lag─ârul ├«n care erau ├«nchi┼či prizonierii evrei. Mai apoi, c├ónd trupele au ajuns ├«n Dachau, s-au mirat s─â g─âseasc─â acolo mii de oameni ├«nchi┼či. ÔÇ×Cu jeepuri, cu gum─â de mestecat, a┼ča au venit americanii. Ei habar nu aveau cine suntem. Spuneau c─â nu ┼čtiau de lag─âre", a mai spus ┼×tefan.├Än a┼čteptarea unei mame pierdute├Än anii '70, ┼×tefan ┼×andor a vizitat Auschwitz-ul ┼či alte lag─âre de concentrare naziste, ├«mpreun─â cu so┼úia lui. B─ârbatul a pus un buchet de flori l├óng─â crematoriul unde a fost incinerat─â mama sa. ÔÇ×C├ónd mi-am dat seama ce s-a ├«nt├ómplat cu ea, parc─â nu voiam s─â cred. ├Äntr-o zi am v─âzut un grup de femei care veneau din alt lag─âr. Am alergat sper├ónd c─â e ┼či mama printre ele. Nu era", ┼či-a amintit medicul.