Vatra Dornei  Un col╚Ť de rai jpeg

Vatra Dornei. Un col╚Ť de rai

Vatra Dornei este un ora╚Ö din jude╚Ťul Suceava, situat ├«n Depresiunea Dornelor, la confluen╚Ťa r├óului Dorna cu Bistri╚Ťa. Vatra Dornei este ora╚Öul apei minerale, al legendelor ╚Öi al r─âsf─â╚Ťului. Un col╚Ť de rai ce merit─â vizitat.

At├ót istoricul Dimitrie Onciul c├ót ╚Öi Constantin C. Giurescu vorbesc ├«n lucr─ârile lor despre Vatra Dornei. Ace╚Ötia amintesc despre existen╚Ťa unor vechi forme de organizare pe aceste meleaguri de dinainte de ├«ntemeierea Moldovei.

O veche legend─â popular─â a locului spune c─â la ├«nceput a╚Öezarea se numea ÔÇ×Vatra DorineiÔÇŁ, dup─â numele unei p─âstori╚Ťe ucis─â din gre╚Öeal─â de voievodul Drago╚Ö Vod─â ├«n timp ce acesta v├óna o c─âprioar─â. Voievodul cople╚Öit de remu╚Öc─âri a ├«nmorm├óntat-o pe Dorina chiar ├«n locul ├«n care a ├«nt├ólnit moartea. Astfel locul ╚Öi r├óul aflat ├«n apropiere au primit numele ei.

Conform documentelor, localitatea Vatra Dornei a ap─ârut la sf├ór╚Öitul secolului al XVI-lea, ├«n timpul domniei lui Aron Tiranul, fiind atestat─â ca popas ╚Öi punct de vam─â ├«n 1592 ╚Öi ca a╚Öezare rural─â din 1641. De asemenea c─âlug─ârul Rogerius din Oradea relateaz─â ├«n cartea sa ÔÇ×Carmen miserabileÔÇŁ c─â ├«n timpul marii invazii t─âtare din 1241, un corp de armat─â t─ât─âresc a trecut prin p─âdurile dintre Rusia ╚Öi Cumania, adic─â regiunea ora╚Öului Vatra Dornei, pe un drum care ast─âzi se nume╚Öte ÔÇ×drumul t─âtarilorÔÇŁ.

├Än anul 1770 au ├«nceput, la Vatra Dornei primele exploat─âri de minereu de mangan, iar din anul 1780 s-a ├«nfiin╚Ťat acolo o sta╚Ťie de po╚Öt─â. Astfel localitatea apare men╚Ťionat─â documentar ├«n anul 1857 ca t├órg.

pensiunea inka vatra dornei eba245cins69 jpg jpeg

├Änc─â din secolul al XVIII-lea, ora╚Öul Vatra Dornei este recunoscut ca o important─â destina╚Ťie turistic─â ├«n Europa. ├Än aceea perioad─â austriecii ├«╚Öi petreceau vacan╚Ťele aici pentru a putea beneficia de serviciile balnare oferite de ora╚Ö.├Än anul 1806 medicul Ignatz Pluschit efectueaz─â c├óteva teste pe apele minerale de la Vatra Dornei, reu╚Öind s─â dovedeac─â minunatele calit─â╚Ťi curative ale acestor ape. Astfel la numai doi ani de la aceste analize, ├«n 1808, au fost construite instala╚Ťii pentru tratamente balneare. Acesta fiind ├«nceputul sta╚Ťiunii balneo-climaterice Vatra Dornei. ├Än anul 1812 aproximativ 50.000 de sticle au fost ├«mbuteliate pentru expedierealor  ├«n diverse ora╚Öe europene. ├Än anul 1895 este construit aici un sanatoriu balnear modern. Iar ├«n anul 1908 Vatra Donei este declarat ora╚Ö. Locul s-a dezvoltat uimitor de-al lungul secolului trecut devenind una dintre cele mai importante sta╚Ťiuni balneoclimaterice din Rom├ónia.

De asemenea Vatra Dornei este un important centru turistic, un loc propice pentru odin─â ╚Öi pentru eliminarea stresului acumulat ├«n timpul serviciului. Zona ofer─â turi╚Ötilor pasiona╚Ťi de drume╚Ťii montane, cadrul perfect, exist├ónd aici drumuri c─âtre masivele Rar─âu ╚Öi Giumal─âu. De asemenea tot aici se pot practica ╚Öi sporturi de iarn─â, fiind amenajate p├órtii de bob, schi sau s─âniu╚Ö. Vatra Dornei este legat de vf.Dealul Negru de o linie de telescaun.

vatra dornei10 jpg jpeg

La Vatra Dornei, datorit─â factorilor naturali de cur─â precum izvoarele cu apa mineral─â, izvoarele termale, calcice, magnezice ╚Öi sulfuroase, pot fi tratate afec╚Ťiuni reumatismale, posttraumatice, cardiovascualare, neurologice, endocrine, ginecologice, digestive, respiratorii ╚Öi altele.

├Än ceea ce prive╚Öte obiectivele de interes cultural ╚Öi turistic din Vatra Dornei, sunt de amintit bisericile cu hramurile ''Sfin╚Ťii Apostoli Petru ╚Öi Pavel'' (construit─â ├«nainte de 1710) ╚Öi ''Na╚Öterea Maicii Domnului'' (1763), Cazinoul B─âilor (1896), cl─âdirile izvoarelor Unirea (1896), Santinela (1896) ╚Öi ale vechilor b─âi (1898), edificiile Prim─âriei (1897), Bibliotecii (1901), G─ârii C.F.R. (1902) ╚Öi Po╚Ötei (1929), Muzeul Dornelor (fondat ├«n 1954) cu sec╚Ťii de etnografie, cinegetic─â, art─â, ╚Ötiin╚Ťele naturii, un parc natural (50 ha), amenajat ├«n 1862, azi declarat rezerva╚Ťie dendrologic─â, conform Agerpres.

sursa:Agerpres