Timorul de Est, turism extrem ┼či adrenalin─â jpeg

Timorul de Est, turism extrem ┼či adrenalin─â

­čôü Patrimoniu
Autor: Ciprian Enea

Atentatele teroriste ┼či pericolele precum malaria, febra dengue ┼či encefalita nu sunt motive suficient de puternice pentru a-i speria pe cei mai curajo┼či turi┼čti care, ├«n Timorul de Est, sunt r─âspl─âti┼úi pe m─âsur─â.

De c├ó┼úiva ani, Timorul de Est este o destina┼úie care ├«ncearc─â s─â atrag─â m─âcar o brum─â de turi┼čti, pe care s─â-i conving─â de calit─â┼úile sale de destina┼úie pentru vacan┼úe. O c─âl─âtorie ├«n Timorul de Est? De ce nu, mi-am spus ├«ntr-o zi de prim─âvar─â t├órzie. ┼×i iat─â-m─â-n ├«n drum spre Australia. ├Än avion, am citit pentru prima oar─â o documentare realizat─â de colegii mei de la hypermarketul de turism, pus─â ├«ntr-o mare map─â galben─â.

Pe prima pagin─â aveam recomand─ârile Ministerului Afacerilor Externe din Rom├ónia, care ├«ncepeau astfel:ÔÇ×V─â sf─âtuim s─â evita┼úi deplas─ârile ce nu sunt necesare ├«n Timorul de Est, din cauza situa┼úiei incerte de securitate. Exist─â riscul producerii de atacuri teroriste".

Vezi mai multe detalii pe site-ul besttourism.ro!

Intr─â pe tvtravel.ro pentru a vedea alte detalii!

Apoi erau tot felul de aten┼úion─âri ┼či sfaturi care m─â determinau s─â m─â ├«ntreb dac─â n-ar fi mai bine ca din Australia s─â o cotesc naibii  c─âtre o plaj─â din Indonezia sau Filipine! Colac peste pup─âz─â, prezentarea alarmant─â a Ministerului se ├«ncheiau cam a┼ča: ÔÇ×Malaria, febra dengue ┼či encefalita japonez─â reprezint─â o important─â problem─â de s─ân─âtate ├«n Timorul de Est".

ÔÇ×Vestigii" din R─âzboiul de Independen┼ú─â

De la Darwin am plecat c─âtre Dili (capitala destina┼úiei mele) cu un avion parc─â uitat aici de americani  ├«n timpul R─âzboiului de Independen┼ú─â. ├Änc─â de pe pista aeroportului, aveam  senza┼úia c─â aterizasem ├«ntr-o imens─â baz─â militar─â. Peste tot eram ├«nconjura┼úi de blindate, ma┼čini de teren ┼či solda┼úi ai Na┼úiunilor Unite. Pentru transferul la hotel am tocmit ├«n schimbul a c├ó┼úiva dolari un ┼čofer local cu o ma┼čin─â veche de c├ónd lumea. Aveam un parbriz cr─âpat de-a lungul ┼či de-a latul, lipit ├«n jum─âtatea de sus cu mai multe r├ónduri de scotch maro.

Ca s─â ├«n┼úelege┼úi mai bine, toat─â jum─âtatea de sus era acoperit─â cu band─â ┼či nu vedeai nimic prin ea, iar ┼čoferul, mic de statur─â, privea f─âc├ónd oarece eforturi prin partea de jos r─âmas─â liber─â. Este inutil s─â v─â mai spun c─â, personal, ├«mi era greu s─â m─â coco┼čez ├«n a┼ča un hal ├«nc├ót s─â m─â uit drept ├«n fa┼ú─â, de-a lungul drumului. Oricum, jum─âtate dintre ma┼činile ├«nt├ólnite ├«n trafic erau ÔÇ×tunate" ├«n acest mod, a┼ča c─â n-am mai comentat nimic.

t9 1 jpg jpeg

├Än Dili, drumurile sunt foarte proaste. Ca s─â ajungi dintr-un loc ├«n altul ├«┼úi ia o ve┼čnicie. Partea bun─â este c─â nu ├«nt├ólne┼čti blocaje, ca ├«n alte capitale ale lumii. Din fericire, am intrat rapid ├«n atmosfera unic─â ce combin─â elementele europene ┼či asiatice, iar dincolo de cl─âdirile arse ┼či de taberele de refugia┼úi, descoperi un ora┼č provocator. Haotic─â ┼či plin─â de h─â┼úi┼čuri, urbea m-a vr─âjit cu cl─âdirile coloniale ce a┼čteptau s─â fie renovate ┼či cu arborii ÔÇ×frangipani".  Frumoasele plante ornamentale ├«┼či scuturau nonstop  florile pe str─âzi, f─âr─â s─â le pese dac─â sunt c─âlcate de capre, de g─âini sau de oameni.

O scurt─â plimbare m-a purtat c─âtre plajele aurii nu tocmai curate, dar s─âlbatice.  Evident c─â, ajuns ├«n Dili, niciun turist nu rateaz─â Cristo Rei, principala atrac┼úie a ora┼čului. O statuie imens─â care-l reprezint─â pe Iisus, un fel de copie a binecunoscutului Cristo Redentor din Rio de Janeiro. De altfel, se spune c─â M├óntuitorul din Timor este al doilea ca m─ârime din lume, second├óndu-l pe faimosul Christ din Brazilia. Iar unii au remarcat c─â fa┼úa sa, ridicat─â de indonezieni ├«n timpul ocupa┼úiei lor s├óngeroase, nu prive┼čte c─âtre Biserica Catolic─â ce guverneaz─â spiritual ┼úara, ci spre Jakarta. ├Än Timor, el st─â pe un glob p─âm├óntesc ┼či are m├óinile pu┼úin aduse ├«n fa┼ú─â. De pe st├ónca impun─âtoare care-l g─âzduie┼čte, se uit─â la golful Dili. La poalele sale am avut parte de o panoram─â spectaculoas─â.

Un coconut rece, sub un ÔÇ×banyan" umbros

Dili ├«┼či reg─âses┼čte vechile accente portugheze ├«n vilele cu vedere la mare, ├«n fosta garnizoan─â colonial─â construit─â ├«n 1627 ┼či ├«n biserica de pe malul m─ârii. Cam toat─â activitatea turistic─â se desf─â┼čoar─â pe malul m─ârii. Un parc separ─â plaja de restul ora┼čului, cu pomi ÔÇ×banyan", umbro┼či ┼či genero┼či, sub care ├«ncape un sat ├«ntreg. Pe b─âncile ad─âpostite de umbra lor, localnicii obi┼čnuiesc s─â se relaxeze cu un coconut rece, b─âutura ob┼úinut─â din nuca de cocos fiind o emblem─â a locului. Pescarii descarc─â tot felul de pe┼čti, caracati┼úe, homari ┼či creve┼úi pe nisip, ├«n cea mai bun─â pia┼ú─â de pe┼čte din tot ora┼čul.

Dup─â-amiaza, locul devine foarte animat. Localnicii joac─â fotbal, iar v├ónz─âtorii ambulan┼úi te ├«mbie cu sucuri reci, gust─âri ┼či ÔÇ×satay" (ni┼čte frig─ârui care se m─ân├ónc─â cu tot felul de sosuri). ├Än pia┼úa Tais, ┼úes─âturile timoreze ├«n nuan┼úe puternice de ciclam, turcoaz ┼či portocaliu sunt expuse pe mese de lemn, al─âturi de statuete Atauro, cioplite ├«n lemn negru, de s─âpun condimentat cu scor┼úi┼čoar─â, bijuteriide argint ┼či de s─âbii de samurai cu un design frumos.

F─âr─â bariere lingvistice

├Än Dili exist─â ┼či c├óteva repere arhitecturale. Muzeul de Rezisten┼ú─â, g─âzduit de vechiul Palat Portughez de Justi┼úie, a fost distrus par┼úial ├«n timpul evenimentelor din 1999. Localizat chiar ├«n centru, la doi pa┼či de CasaGuvernamental─â ┼či de Parlament, ├«ntre Universitate ┼či un liceu, este practic o expozi┼úie de arme folosite ├«n lupta de eliberare, cu scurte descrieri ale evenimentelor din r─âzboi.

Retragerea indonezienilor a adus dup─â sine un aflux de organiza┼úii de ajutor interna┼úional. Prezen┼úa poliglot─â ┼či interna┼úional─â se simte peste tot, inclusiv ├«n buc─ât─ârie, care ofer─â de toate, de la meniuri thai ┼či indiene la mementouri comestibile ale istoriei portugheze.

t20 0 jpg jpeg

Oază de catolicism în Asia

Timorul de Est, dup─â cum ├«i spune ┼či numele, se ├«ntinde ├«n partea de est a Insulei Timor, aflat─â la nord de Australia. Pe uscat, ┼úara se ├«nvecineaz─â cu Timorulde Vest, zon─â care apar┼úine  Indoneziei. Sezonul ploios ┼či sezonul secetos domin─â climatul tropical al locului. Perioada de secet─â dureaz─â din iulie p├ón─â-n octombrie,   iar din decembrie p├ón─â-n aprilie aveam de-a face cu lunile cele mai ploioase. Urm├ónd acest calendar, turi┼čtii consider─â c─â perioada cea mai bun─â pentru vacan┼úe este iunie-septembrie.

Relieful Timorului de Est este dominat deV├órful Ramelau (2.963 de metri). Cei mai mul┼úi dintre locuitori, fapt inedit pentru o ┼úar─â din sudul Asiei, sunt romano-catolici,   dar exist─â ┼či c├óteva procente de islami┼čti, protestan┼úi, hindu┼či.

O jumătate de secol sub dominaţie portugheză

Influen┼úa religioas─â se datoreaz─â faptului c─â ┼úara s-a aflat timp de aproape jum─âtate de secol a fost colonie portughez─â. Limba tetum ┼či portugheza se num─âr─â printre limbile oficiale, dar localnicii folosesc ┼či fataluku,   idalaka, makalero. De asemenea, foarte vorbite sunt engleza ┼či indoneziana. De altfel, o cincime din popula┼úie este de origine indonezian─â, dar cei mai mul┼úi au origini malaeziene sau papua┼če.

Dolarul american a devanit moneda oficial─â a statului ├«n anul 2000, sub presiunea unei administra┼úii provizorii gestionat─â de Na┼úiunile Unite. ├Än acest mod s-a facilitat oarecum accesul turi┼čtilor, dar cheltuielile popula┼úiei s─ârace au crescut ├«ntr-o oarecare m─âsur─â.