Pe urmele primilor voievozi ai Moldovei / FOTO jpeg

Pe urmele primilor voievozi ai Moldovei / FOTO

­čôü Patrimoniu
Autor: Iulian Sîmbeteanu

Bucovina reprezint─â una dintre destina╚Ťiile preferate de vacan╚Ť─â din Rom├ónia. Sute de mii de turi╚Öti din ╚Ťar─â ╚Öi de peste hotare viziteaz─â anual m─ân─âstirile din zon─â, peisajele spectaculoase din Obcinele Bucovinei ╚Öi din Valea Dornelor, precum ┼či Cetatea Sucevei, principala cetate de scaun a Moldovei ├«ncep├ónd cu domnia lui Petru al II-lea Mu╚Öat (1375-1391) p├ón─â la mutarea capitalei ╚Ť─ârii la Ia╚Öi de c─âtre Alexandru L─âpu╚Öneanu (1564). ├Äns─â pu╚Ťini cunosc ╚Öi viziteaz─â sudul jude╚Ťului Suceava, respectiv ora╚Öul F─âlticeni ╚Öi ├«mprejurimile sale, v─âile ╚śomuzului ╚Öi Moldovei. ├Än sudul jude╚Ťului Suceava, zon─â care nu a f─âcut parte din Bucovina istoric─â, intrat─â sub st─âp├ónire austriac─â, se afl─â Baia, prima capital─â a ╚Ü─ârii Moldovei, precum ╚Öi m─ân─âstirea Probota, care a servit drept necropol─â domneasc─â ├«n secolele XVI-XVII ╚Öi a c─ârei biseric─â este inclus─â ├«n patrimoniul UNESCO ├«ncep├ónd din 1993. 

Situat─â la c├ó╚Ťiva kilometri de ora╚Öul F─âlticeni, pe malurile r├óului Moldova, comuna Baia are o istorie unic─â ├«n Rom├ónia. Baia a fost prima cetate de scaun a Moldovei, precum ╚Öi un important centru urban, economic ╚Öi religios ├«n Evul Mediu. Cercet─ârile arheologice atest─â c─â zona a fost locuit─â ├«nc─â din perioada pre-Cucuteni. Pe teritoriul comunei a fost descoperit─â o locuin╚Ť─â cu o suprafa╚Ť─â de circa 92 de metri p─âtra╚Ťi, dat├ónd din perioada 5200-5100 ├«.Hr. Istoria a╚Öez─ârii medievale ├«ncepe ├«n prima jum─âtate a secolului al XIII-lea, ora╚Öul fiind populat de sa╚Öi transilv─âneni, ├«nainte ╚Öi dup─â marea invazie mongol─â (1241).

Prima capitală a Țării Moldovei

Afirmarea statului moldovenesc s-a f─âcut ├«n contextul contraofensivei maghiare ├«mpotriva t─âtarilor, ├«n timpul lui Ludovic I cel Mare, rege al Ungariei (1342-1382) ╚Öi al Poloniei (1370-1382), fiul lui Carol Robert de Anjou. Tradi╚Ťia leag─â ├«ntemeierea Moldovei de numele lui Drago╚Ö, voievodul maramure╚Öean care a desc─âlecat dincolo de mun╚Ťi. Legenda e redat─â de Dimitrie Cantemir ├«n Descriptio Moldaviae:

ÔÇ×Drago╚Ö, fiul lui Bogdan, ├«╚Öi propuse s─â treac─â mun╚Ťii spre r─âs─ârit sub chip de v├ón─âtoare, ├«nso╚Ťit de vreo 300 [de] oameni. ├Än aceast─â c─âl─âtorie dete din ├«nt├ómplare peste un bou s─âlbatic, c─âruia Moldovenii ├«i zic bour, ╚Öi lu├óndu-l la goan─â, descinse la poalele mun╚Ťilor. Iar o t├ón─âr─â c─â╚Ťea de v├ónat ce avea, pe care o iubea foarte mult ╚Öi-i zicea Molda repezindu-se asupra fiarei, aceasta se arunc─â ├«n valurile unei ape curg─âtoare, unde v├ón─âtorii o uciser─â cu s─âge╚Ťile lor, iar c─â╚Ťeaua ce o urm─ârea cu fuga ╚Öi ÔÇÖn ap─â, se ÔÇÖnec─â ├«n repedele ei unde. ├Än memoria acestei ├«nt├ómpl─âri, Drago╚Ö numi r├óul Moldova; locul unde se ├«nt├ómplase aceasta, dete numele gintei sale Roman; iar capul bourului voi s─â r─âm├ón─â semn al noului s─âu principatÔÇŁ.


dragos voda jpg jpeg

Dragoș Vodă la vânătoarea zimbrului, tablou de Constantin Lecca

Spre deosebire de Negru Vod─â, fondatorul mitic al ╚Ü─ârii Rom├óne╚Öti, Drago╚Ö a fost un personaj real. Data desc─âlecatului nu este cert─â, iar ac╚Ťiunea lui Drago╚Ö a fost legat─â de respingerea t─âtarilor ╚Öi alungarea lor din r─âs─âritul Carpa╚Ťilor. ╚Üara ├«ntemeiat─â de Drago╚Ö, cu capitala la Baia, a fost o marc─â de grani╚Ť─â, pentru ap─ârarea regatului maghiar. ├Äntemeietorul statului moldovenesc independent de coroana maghiar─â este considerat Bogdan I, voievod al Maramure╚Öului ╚Öi domn al Moldovei ├«n perioada 1363-1367. C─âzut ├«n dizgra╚Ťia regelui Ludovic I de Anjou, Bogdan a trecut mun╚Ťii ├«mpreun─â cu o mic─â oaste ╚Öi i-a ├«nvins pe urma╚Öii lui Sas, fiul lui Drago╚Ö. Victoria lui Bogdan ╚Öi alungarea lui Balc, fiul lui Sas, de pe scaunul Moldovei sunt atestate de o diplom─â a lui Ludovic I.

Regele maghiar ├«i d─âruie╚Öte lui Balc tocmai mo╚Öia lui Bogdan de la Cuhea, ÔÇ×ce se afl─â ├«n ╚Ťara noastr─â a Maramure╚Öului, [...] (mo╚Öie ÔÇô n.r.) trecut─â ├«n m├óinile noastre rege╚Öti de la voievodul Bogdan ╚Öi fiii s─âi, necredincio╚Öi ├«nvedera╚Ťi ai no╚Ötri, pentru blestemata lor vin─â de necredin╚Ť─âÔÇŁ. Diploma regal─â confirm─â pierderile suferite de Balc ÔÇô ÔÇ×v─ârsarea s├óngelui s─âu ├«nsu╚Öi ╚Öi ├«ndurarea de r─âni cumplite ╚Öi [...] moartea crud─â a fra╚Ťilor ╚Öi rudelor sale ╚Öi a multor slujitori de ai luiÔÇŁ ÔÇô, precum ╚Öi r─âzvr─âtirile repetate ale lui Bogdan ╚Öi ale fiilor s─âi:

ÔÇ×Fulgera╚Ťi de diavol, du╚Ömanul neamului omenesc ÔÇô care, r─ânindu-le greu inima cu s─âge╚Ťile sale ├«nveninate de viclenie ╚Öi ├«n╚Öel─âciune, i-a ├«ndemnat de mai multe ori s─â se abat─â de la calea adev─ârului ╚Öi de la statornicia credin╚Ťei datorate ÔÇô plec├ónd pe ascuns din zisul nostru regat al Ungariei ├«n sus-pomenita noastr─â ╚Ťar─â moldoveneasc─â, uneltesc s─â o p─âstreze spre paguba maiest─â╚Ťii noastreÔÇŁ.

Bogdan I a p─âstrat capitala Moldovei la Baia. Sub c├órmuirea urma╚Öilor s─âi, noul stat a crescut ╚Öi s-a consolidat, realitate men╚Ťionat─â ╚Öi de cronica maghiar─â a perioadei, Chronica Hungarorum, conform c─âreia: ÔÇ×cresc├ónd marea mul╚Ťime a valahilor ce locuiau acel teritoriu, [╚Ťara ÔÇô n.r.] s-a extins p├ón─â la propor╚Ťiile unui regatÔÇŁ.


Ruinele catedralei catolice din Baia jpg jpeg

Ruinele catedralei catolice din Baia

Baia a prosperat odat─â cu noul stat, prima capital─â a Moldovei fiind at├ót un centru politic, c├ót ╚Öi economic ╚Öi religios. Ca urmare a prezen╚Ťei unei numeroase comunit─â╚Ťi catolice, format─â din sa╚Öi, unguri ╚Öi poloni, ├«n vremea lui Alexandru cel Bun (1400-1432) a fost ├«nfiin╚Ťat─â episcopia catolic─â de la Baia, a doua din Moldova, dup─â cea de la Siret, ╚Öi a fost numit primul episcop catolic de la Baia, polonul Ioan de Riza. Tot ├«n timpul lui Alexandru cel Bun a fost ridicat─â catedrala catolic─â, cea mai mare din Moldova, ale c─ârei ruine impresionante pot fi v─âzute ╚Öi ├«n prezent. Construc╚Ťia catedralei cu hramul Sf├ónta Fecioar─â Maria a ├«nceput ├«n 1410, la porunca domnitorului, care era c─âs─âtorit cu o polonez─â catolic─â, Margareta.

B─ât─âlia de la Baia

Apogeul ora╚Öului medieval Baia a fost atins ├«n timpul lui ╚śtefan cel Mare (1457-1504), ├«ns─â tot atunci a ├«nceput ╚Öi declinul. Ora╚Öul a fost ales de ╚śtefan pentru a ├«nfrunta armata maghiar─â condus─â de ├«nsu╚Öi Matia Corvin. Armata ungar─â a trecut Carpa╚Ťii ├«n 1467, ca r─âspuns la ocuparea cet─â╚Ťii Chiliei de c─âtre moldoveni, doi ani mai devreme. Matia Corvin a intrat ├«n Moldova pe valea Oituzului, la mijlocul lunii noiembrie, ├«n fruntea unor efective evaluate (probabil exagerat) ├«ntre 20.000 ╚Öi 40.000 de oameni. Dup─â ce au incendiat mai multe ora╚Öe, printre care Bac─âul ╚Öi Romanul, ╚Öi au jefuit valea Siretului, maghiarii s-au ├«ndreptat spre Baia, unde Matia a c─âutat un r─âgaz pentru o╚Ötenii s─âi, ├«nainte de obiectivul final al campaniei: cucerirea Sucevei.

Dup─â mai multe lupte de h─âr╚Ťuire desf─â╚Öurate pe traseul urmat de armata ungar─â, ╚śtefan a hot─âr├ót s─â-l ├«nfrunte direct pe Matia Corvin ├«n Baia. ├Än noaptea de 14 spre 15 decembrie 1467, moldovenii au incendiat ora╚Öul ╚Öi au atacat oastea maghiar─â. ├Än haosul creat de incendiu, maghiarii nu au reu╚Öit s─â se regrupeze. Con╚Ötient de pericolul ├«n care se afla, Matia a ├«ncercat o ac╚Ťiune energic─â pentru a rupe ├«ncercuirea. Lupta s-a soldat cu pierderi grele de ambele p─âr╚Ťi. Con╚Ötient c─â perspectivele campaniei erau compromise, regele Ungariei a ordonat retragerea. Din cauza unor tr─âd─âri din tab─âra moldovenilor, pedepsite ulterior cu asprime de ╚śtefan, maghiarii au reu╚Öit s─â se retrag─â. Cronicarul polon Jan D┼éugosz descrie astfel B─ât─âlia de la Baia:

ÔÇ×╚śtefan vod─â, care se a╚Öezase cu oastea ├«ntre r├óurile Moldova ╚Öi ╚śomuz, g├óndind c─â a venit momentul ├«n care cu pu╚Ťini s─â-i bat─â pe mul╚Ťi, l─âs├ónd caii ╚Öi bagajele ├«n tab─âr─â, a sosit la Baia doar pedestru ╚Öi u╚Öor ╚Öi, incendiind ora╚Öul din c├óteva laturi, ├«n noaptea de 15 decembrie a n─âv─âlit peste unguri, ╚Ťin├ónd lupta amestecat─â p├ón─â ├«n rev─ârsatul zorilor, iar mul╚Ťi unguri c─âz├óndÔÇŽ; craiul Matia╚Ö, r─ânit ├«n trei locuri, dar nu mortal, ca s─â nu cad─â ├«n m├óinile rom├ónilor, a fost scos din locul b─ât─âliei. Partea cea mai mare a o╚Ötilor ungure╚Öti revenind la mun╚Ťi ╚Öi afl├ónd drumurile ├«n╚Ťesate cu arborii care fuseser─â t─âia╚Ťi de moldoveni, a ars carele ╚Öi bog─â╚Ťia ╚Öi ├«ngrop├ónd 500 de bombarde, pentru ca moldovenii s─â nu se poat─â folosi de ele, a trecut ├«n fug─â ├«n Ardeal. Prin facerea de bine a unui rom├ón a sc─âpat craiul Ungariei de n-a fost prins sau t─âiat, rom├ón pe care ╚śtefan vod─â l-a pedepsit cu moartea, dup─â ce ╚Öi-a dat seama de tr─âdarea lui. Se spune c─â ├«n acea b─ât─âlie au pierit 10.000 de unguri: au fost prinse ╚Öi c├óteva steaguri ost─â╚Öe╚Öti, pe care ╚śtefan vod─â le-a trimis regelui Cazimir (al IV-lea Iagello al Poloniei ÔÇô n.r.) prin solii s─âi, ├«n semn de biruin╚Ť─âÔÇŁ.

Biserica Alb─â ┼či Biserica ÔÇ×Adormirea Maicii DomnuluiÔÇŁ

Dup─â B─ât─âlia de la Baia, ╚śtefan cel Mare a reconstruit ora╚Öul, ├«ns─â Baia a fost distrus─â din nou ├«n 1476, de Mahomed al II-lea. Ulterior, ora╚Öul a fost afectat de numeroasele incursiuni ale t─âtarilor, turcilor ╚Öi polonilor. Popula╚Ťia catolic─â a sc─âzut treptat, ceea ce a condus la desfiin╚Ťarea episcopiei, ├«n 1523, ╚Öi la p─âr─âsirea ╚Öi degradarea bisericilor catolice din Baia. ├Än vremurile de glorie, pe l├óng─â catedral─â, ├«n prima capital─â a Moldovei mai era o m─ân─âstire franciscan─â ╚Öi alte dou─â biserici catolice.

├Än Baia mai exist─â dou─â biserici ortodoxe din secolele XV-XVI, ├«n care se fac ╚Öi ├«n prezent slujbe. Biserica Alb─â, purt├ónd hramul ÔÇ×Sf. GheorgheÔÇŁ, a fost construit─â de ╚śtefan cel Mare, potrivit tradi╚Ťiei, dup─â lupta de la Baia. Anul construc╚Ťiei nu este cunoscut exact, ├«n lipsa pisaniei ╚Öi a altor referiri ├«n letopise╚Ťele medievale. Nu se ╚Ötie de ce biserica se nume╚Öte ÔÇ×Alb─âÔÇŁ ÔÇô dar o legend─â spune c─â pe acest loc se afla un arin alb ├«n care s-ar fi ad─âpostit ╚śtefan cel Mare ├«n timpul b─ât─âliei de la Baia. O alt─â explica╚Ťie ar fi c─â numele vine de la pere╚Ťii interiori de culoare alb─â. Biserica nu a fost pictat─â p├ón─â recent, dup─â Revolu╚Ťia din 1989. Dec─âderea ora╚Öului Baia a dus la abandonarea l─âca╚Öului de cult timp de mai bine de dou─â secole. Biserica a intrat ├«n degradare, pierz├óndu-╚Öi acoperi╚Öul, ╚Öi fiind renovat─â la ├«nceputul secolului XX ╚Öi resfin╚Ťit─â ├«n 1914.


Biserica Alba din Baia jpg jpeg

Biserica Alb─â, ctitorit─â de ╚śtefan cel Mare, dup─â B─ât─âlia de la Baia

Biserica ÔÇ×Adormirea Maicii DomnuluiÔÇŁ a fost ctitorit─â de domnitorul Petru Rare╚Ö ├«n anul 1532. S─âp─âturile arheologice au ar─âtat c─â biserica actual─â este a treia ridicat─â pe acest loc. Prima biseric─â a fost probabil distrus─â ├«n timpul b─ât─âliei de la Baia, a doua fiind ridicat─â de ╚śtefan cel Mare. Biserica actual─â a fost pictat─â, at├ót la interior, c├ót ╚Öi la exterior, ├«n timpul lui Petru Rare╚Ö, ├«ntre anii 1535-1538. ├Än prezent, pictura exterioar─â se mai p─âstreaz─â par╚Ťial doar pe peretele sudic ╚Öi pe cel estic. Pictura interioar─â se afl─â ├«ntr-o stare destul de avansat─â de degradare, necesit├ónd o interven╚Ťie de amploare pentru restaurare. ├Än tabloul votiv apare ctitorul bisericii, domnitorul Petru Rare╚Ö, al─âturi de so╚Ťia sa, doamna Elena, ╚Öi fiul lor, Ilia╚Ö.


Biserica Adormirea Maicii Domnului din Baia jpg jpeg
Biserica Adormirea Maicii Domnului din Baia pictura interioara jpg jpeg

Biserica ÔÇ×Adormirea Maicii DomnuluiÔÇŁ din Baia (st├ónga) ╚Öi pictur─â interioar─â ├«n l─âca╚Öul de cult ctitorit de Petru Rare╚Ö (dreapta)

Mănăstirea Probota, ctitoria și necropola lui Petru Rareș

La 40 de kilometri de Baia, în satul Probota, în prezent parte a orașului Dolhasca, se află poate cea mai spectaculoasă ctitorie a voievodului Petru Rareș, domn al Moldovei de două ori (1527-1538, respectiv 1541-1546).

M─ân─âstirea Probota a fost construit─â ├«n 1530 ╚Öi a fost aleas─â de Petru Rare╚Ö pentru a servi drept loc de veci pentru el ╚Öi familia lui. L─âca╚Öul de cult a fost ridicat ├«ntr-un loc cu o bogat─â tradi╚Ťie duhovniceasc─â, ├«n zon─â fiind consemnat─â ├«nc─â de la sf├ór╚Öitul secolului al XIV-lea existen╚Ťa unei m─ân─âstiri din lemn. Cunoscut─â sub numele ÔÇ×Sf├óntul Nicolae din Poian─âÔÇŁ, aceast─â biseric─â din lemn construit─â ├«ntr-un ╚Ťinut acoperit de p─âduri, str─âb─âtut de ╚śomuzul Mare, a fost una dintre cele mai vechi atestate pe teritoriul Moldovei, fiind o ctitorie a voievodului Roman I (1391-1394) sau a lui ╚śtefan I (1394 -1399). Tot ├«n apropiere, pe malul ╚śomuzului, ╚śtefan cel Mare a construit la r├óndul lui o biseric─â din piatr─â, ├«n care a fost ├«nmorm├óntat─â mama sa, doamna Oltea, trecut─â la cele ve╚Önice ├«n 1465. Din p─âcate, acest l─âca╚Ö de cult a fost distrus ulterior de o alunecare de teren.


Manastirea Probota jpg jpeg

Biserica ÔÇ×Sf├óntul NicolaeÔÇŁ de la Probota

Biserica m─ân─âstirii Probota are hramul ÔÇ×Sf├óntul NicolaeÔÇŁ ╚Öi este una dintre cele opt biserici pictate din nordul Moldovei, incluse ├«n Patrimoniul UNESCO, al─âturi de Vorone╚Ť, Moldovi╚Ťa, Sucevi╚Ťa, Arbore, Humor, P─âtr─âu╚Ťi ╚Öi ÔÇ×Sf. Ioan cel NouÔÇŁ din Suceava. L─âca╚Öul de cult a fost pictat ├«n interior ╚Öi ├«n exterior la doi an de la construc╚Ťie, ├«n 1532, la ini╚Ťiativa lui Grigorie Ro╚Öca, v─âr ╚Öi consilier al domnitorului Petru Rare╚Ö, primul egumen la m─ân─âstirii Probota. Devenit mai t├órziu mitropolit al Moldovei, Grigorie Ro╚Öca s-a ├«ngrijit ╚Öi de pictura exterioar─â a m─ân─âstirii Vorone╚Ť, faimoas─â ├«n ├«ntreaga lume datorit─â inconfundabilului ÔÇ×albastru de Vorone╚ŤÔÇŁ, culoarea predominant─â a frescelor. Portretul mitropolitului Grigorie Ro╚Öca este zugr─âvit ├«n st├ónga u╚Öii de intrare ├«n biserica m─ân─âstirii Vorone╚Ť, al─âturi de Daniil Sihastrul, mentorul s─âu.

Biserica ÔÇ×Sf├óntul NicolaeÔÇŁ de la Probota este o capodoper─â a arhitecturii medievale rom├óne╚Öti, remarc├óndu-se prin ├«mbinarea stilului tradi╚Ťional moldovenesc cu unele elemente gotice, de influen╚Ť─â occidental─â. Influen╚Ťa arhitecturii gotice este foarte vizibil─â, spre exemplu, la ferestrele pridvorului bisericii. L─âca╚Öul de cult ├«n form─â de cruce prezint─â compartimentarea clasic─â a bisericilor ortodoxe: altar, naos, pronaos ╚Öi pridvor, ├«n cazul de fa╚Ť─â ├«nchis, la care se adaug─â gropni╚Ťa, situat─â ├«ntre naos ╚Öi pronaos. Petru Rare╚Ö a fost ├«ngropat aici, ├«n 1546, eveniment descris de cronicarul Grigore Ureche:

ÔÇ×P─âtru vod─â fiindu b─âtr├ón de zile ╚Öi c─âz├óndu ├«n boal─â grea, au pl─âtitu datoriia sa, ce au fostu dator lumii ╚Öi s-au s─âv├ór╚Öit septemvrie 2, vineri, la miiaz─ânoapte ╚Öi cu cinste l-au ├«ngropat ├«n m─ân─âstire ├«n Pobrat─â ce este f─âcut─â de d├ónsul, cu mult─â jale ╚Öi pl├óngere, ca dup─â un p─ârinte al s─âuÔÇŁ.


Pridvor  Probota jpg jpeg

Pridvorul ├«nchis al bisericii ÔÇ×Sf. NicolaeÔÇŁ de la Probota. Se observ─â influen╚Ťa gotic─â ├«n arhitectura ferestrelor

├Än incinta bisericii, de-a lungul peretelui sudic, l├óng─â morm├óntul lui Petru Rare╚Ö, se afl─â ╚Öi cel al so╚Ťiei sale, doamna Elena. L├óng─â cele dou─â lespezi tombale din marmur─â, de mari dimensiuni, se afl─â dou─â pietre funerare mai mici, care acoper─â mormintele Eftimiei ╚Öi Samfirei, fiicele lui Petru Rare╚Ö. De-a lungul peretelui nordic al bisericii se afl─â morm├óntul voievodului ╚śtefan Rare╚Ö (1551-1552), cunoscut ca ╚śtefan cel T├ón─âr sau ╚śtef─âni╚Ť─â, fiul lui Petru Rare╚Ö. ├Än 1904, cu prilejul s─ârb─âtorilor organizate la ├«mplinirea a 400 de ani de la moartea lui ╚śtefan cel Mare, ├«n incinta bisericii a fost adus─â ╚Öi piatra de morm├ónt a doamnei Oltea.


mormant petru rares jpg jpeg

Mormintele lui Petru Rareș, al soţiei sale, doamna Elena, și ale celor două fiice ale lor, Eftimia și Samfira, de la mănăstirea Probota

Pictura exterioar─â este foarte ╚Ötears─â, ├«ns─â cea interioar─â s-a p─âstrat mult mai bine, fiind ╚Öi restaurat─â recent. ├Än interior se remarc─â tabloul votiv, pictat pe peretele sud-vestic al naosului, ├«n care sunt reprezenta╚Ťi Petru Rare╚Ö, Ilia╚Ö (fiul cel mare al voievodului ╚Öi viitor mo╚Ötenitor al tronului, al c─ârui chip a fost ├«nnegrit, dup─â trecerea la islamism), ╚śtefan (viitor domnitor), doamna Elena ╚Öi doi copii mai mici: Constantin ╚Öi Ruxandra. Domnitorul ofer─â macheta bisericii M├óntuitorului, prin intermediul Sf├óntului Nicolae.

Ansamblul de la Probota a fost extins ├«n 1550, dup─â moartea lui Petru Rare╚Ö, de doamna Elena ╚Öi cei trei fii ai s─âi, Ilia╚Ö, ╚śtefan ╚Öi Constantin, prin construc╚Ťia unui zid gros de incint─â, cu turnuri de ap─ârare, m─ân─âstirea sem─ân├ónd din exterior cu o cetate medieval─â. ├Än prezent, Probota este o m─ân─âstire de maici. Din ansamblul medieval se p─âstreaz─â biserica ÔÇ×Sf. NicolaeÔÇŁ, clisiarni╚Ťa ╚Öi turnul-clopotni╚Ť─â, care fac corp comun, ruinele caselor domne╚Öti construite ├«n acela╚Öi timp cu biserica, precum ╚Öi ruinele altor cl─âdiri din incint─â, dat├ónd din secolele XVI-XVII, zidurile de incint─â ╚Öi turnurile de col╚Ť.


Probota fresca votiva jpg jpeg

Fresca votiv─â de la m─ân─âstirea Probota

Din nefericire, sudul jude╚Ťului Suceava nu beneficiaz─â de aten╚Ťia meritat─â, nici din partea turi╚Ötilor, nici din partea autorit─â╚Ťilor. Infrastructura turistic─â este destul de s─ârac─â, pensiunile, hotelurile ╚Öi restaurantele fiind o raritate ├«n afara ora╚Öului F─âlticeni. ├Äns─â zona merit─â vizitat─â, fie ╚Öi numai ├«n trecere spre Bucovina. Locurile sunt ├«nc─ârcate de istorie, iar oamenii sunt extrem de primitori.

Foto sus: Bătălia de la Baia, reprezentată în Chronica Hungarorum

Bibliografie:

╚śerban Papacostea, Geneza statului ├«n Evul Mediu Rom├ónesc, Editura Dacia, Cluj Napoca, 1988
╚śtefan ╚śtef─ânescu, Camil Mure╚Öanu (cord.), Istoria Rom├ónilor, vol. IV, Editura Enciclopedic─â, Bucure╚Öti, 2001