Nisa, capitala Coastei de Azur jpeg

Nisa, capitala Coastei de Azur

Impresion├ónd prin simplitate ┼či frumuse┼úe, Nisa, cel de-al cincilea ora┼č ca m─ârime al Fran┼úei, este considerat a fi capitala Coastei de Azur. Ora┼čul francez este un adev─ârat caleidoscop al istoriei ┼či culturii, fiind considerat prima a┼čezare uman─â din lume, dovezile dat├ónd din perioada paleoliticului timpuriu. Numele ├«l are ca mo┼čtenire de la vechii greci, care au denumit locul NikaiaÔÇô Ora┼čul Victoriei. Arti┼čtii impresioni┼čti sau aristocra┼úii englezi au dorit de-a lungul timpului s─â revendice frumosul ora┼č de pe Riviera Francez─â.

uju jpeg jpeg

De-a lungul timpului, ora┼čul s-a dezvoltat incredibil de mult ┼či nu numai datorit─â pozi┼úiei geografice, ci ┼či datorit─â diverselor domina┼úii c─ârora a trebuit s─â le fac─â fa┼ú─â. Pentru un timp, dealul Cimiez ┼či ├«mprejur─ârile sale au reprezentat un ora┼č roman, ale c─ârui drumuri, b─âi termale ┼či domenii pot fii v─âzute ┼či ast─âzi. Pentru un timp a fost sub domina┼úie italian─â, dar ├«ncep├ónd cu anul 1860 a devenit parte a Fran┼úei.  Acest lucru a fost posibil datorit─â unei ├«n┼úelegeri ├«ntre Napoleon al III-lea ┼či regele Sardiniei, Victor-Emmanuel al II-lea. Av├ónd o bog─â┼úie cultural─â ┼či arhitectural─â deosebit─â, Nisa este al doilea ora┼č vizitat din Fran┼úa, dup─â capitala Paris.

sdsdst jpeg jpeg

Datorit─â spectacolului ce ├«l oferea at├ót natura, c├ót ┼či omul, Nisa a devenit noua sta┼úiune de iarn─â a aristocra┼úiei engleze, ├«n cea de-a doua jum─âtate a secolului al XIX-lea. Artera principal─â a ora┼čului ├«nc─â mai poart─â denumirea dat─â de c─âtre localnicii de atunci, Promenade des Anglais.

 Arhitectura vechiului ora┼č dateaz─â ├«nc─â din perioada baroc─â, dar ┼či din frumoasa La belle epoque.Una dintre cele mai celebre cl─âdiri din Nisa este Hotelul Negresco, ├«n special datorit─â cupolei sale de culoare roz. Acesta a fost ini┼úial un palat realizat ├«n anul 1913, de c─âtre Henri Negresco, ┼či ├«┼či ├«nt├ómpina vizitatorii cu un candelabru cu 16.309 cristale Baccarat.  Nisa este cunoscut─â ┼či pentru Catedrala ruseas─â ortodox─â, deschis─â ├«n anul 1912 de c─âtre ┼óarul Nicolae al II-lea, catedral─â ce este cea mai mare de acest fel din Europa de Vest. De asemenea, o arhitectur─â superb─â o are ┼či biserica catolic─â ├«nchinat─â Ioanei DÔÇÖarc, realizat─â ├«n anul 1930, de c─âtre Jaques Droz, ├«n elegantul stil art nouveau.

catte jpg jpeg

Peisajul minunat al Rivierei Franceze ┼či m─ârturiile civiliza┼úiilor antice au reprezentat o surs─â de inspira┼úie important─â pentru numero┼či arti┼čti, precum Marc Chagall sau Henri Matisse. Opera arti┼čtilor care s-au perindat pe ┼ú─ârmurile M─ârii Mediterane sunt expuse ├«n fascinantele muzee ale ora┼čului Mus├ęe Chagall, Mus├ęe Matisse, Mus├ęe des Beaux-Arts Jules Ch├ęret, ┼či Muzeul de Art─â Modern─â. 

uku jpg jpeg

Unul dintre evenimentele cele mai importante care au loc ├«n capitala Coastei de Azur este Carnavalul. Prima men┼úiune a petrecerii dateaz─â din anul 1294, c├ónd contele de Provence, Carol de Anjou ÔÇťa petrecut zile vesele la Carnaval, ├«n NisaÔÇŁ. ├Än timpul Evului Mediu, carnavalul devenise deja o tradi┼úie, reprezent├ónd o s─ârb─âtoare dat─â ├«naintea postului catolic. P├ón─â ├«n secolul al XVIII-lea, carnavalul a fost asem─ân─âtor cu ceea ce ┼čtim ast─âzi c─â se petrece ├«n Vene┼úia sau ├«n Rio:bal mascat ┼či frenezie. Din cauza evenimentelor politice precum Revolu┼úia Francez─â sau Primul Imperiu napoleonian, carnavalul annual a fost suspendat. ├Äns─â din 1872, distrac┼úia ┼či voia-bun─â au fost din nou pe str─âzile din Nisa.

hyhy 0 jpg jpeg