Pod peste timp: Câmpulung Muscel jpeg

Pod peste timp: Câmpulung Muscel

­čôü Istorie Urban─â
Autor: Ioana Bugheanu

Dac─â se ├«nt├ómpl─â s─â mergi pe vechiul drum comercial ce lega Transilvania de ┼óara Rom├óneasc─â, vei trece cu siguran┼ú─â ┼či prin ora┼čul C├ómpulung. Important centru istoric ┼či cultural, ora┼čul ├«┼či poart─â mo┼čtenirea de prim─â capital─â a ┼ó─ârii Rom├óne┼čti din voin┼úa domnitorului Basarab I.De asemenea, aici ├«┼či are originea primul document scris ├«n limba rom├ón─â care s-a p─âstrat. Este vorba despre scrisoarea judelui Neac┼ču Lupu din C├ómpulung (1521) c─âtre Hans Brukner, judele Bra┼čovului, prin care ├«l informeaz─â asupra mi┼čc─ârilor o┼čtirilor otomane din zona Dun─ârii.  Tot ora┼čul C├ómpulung a fost ┼či surs─â de inspira┼úie pentru literatura rom├ón─â. Aspecte din via┼úa monden─â au fost surprinse de Tudor Mu┼čatescu ├«n piesa de teatru ÔÇ×Titanic ValsÔÇŁ, iar imaginea sa ├«n pragul Primului R─âzboi Mondial o reg─âsim ├«n opera lui Camil Petrescu ÔÇ×Ultima noapte de dragoste, ├«nt├óia noapte de r─âzboi.ÔÇŁ

Pe o piatr─â funerar─â din ansamblul de cult ÔÇ×B─âr─â┼úiaÔÇŁ din C├ómpulung-Muscel s-a descoperit o inscrip┼úie ├«n limba latin─â care constituie cel mai vechi document epigrafic medieval din ┼óara Rom├óneasc├ú ┼či ├«n acela┼či timp prima men┼úiune scris├ú a ora┼čului. Inscrip┼úia este datat├ú ├«n anul 1300 si are urm─âtorul text:"Hic sepultus est comes Laurencius de Longo-Campo, pie memerie, anno Domini MCCC."("Aici este ├«nmorm├óntat comitele Laurentiu din C├ómpulung, spre pioas├ú amintire, ├«n anul Domnului 1300.").

Toponimul ÔÇ×C├ómpulungÔÇŁ desemneaz─â configura┼úia geografic─â a localit─â┼úii ┼či este format din dou─â cuvinte ale fondului rom├ónei primitive comune:c├ómp, s.n., si adj. "lung <lat. campus longus". De asemenea originea numelui ora┼čului poate fi justificat─â ┼či prin denumirea Langenau, dat─â de germani ┼či care ├«nseamn─â lunca lung─â.

Ast─âzi, ora┼čul atrage prin frumuse┼úea arhitectural─â a cl─âdirilor sale, atmosfera provincial─â ┼či lini┼čtit─â a t├órgului de alt─âdat─â, dar ┼či prin numeroasele obiective turistice din zon─â, surse de istorie ┼či cultur─â autentic─â. Castrul Roman Jidava (Jidova)era parte a unei linii de fortifica┼úie menite s─â apere grani┼úa provinciei romane Dacia, numit─â Limes Transalutanus. Cercet─ârile efectuate la castrul de la C├ómpulung ┼či s─âp─âturile arheologice au pus ├«n eviden┼ú─â, pe l├óng─â obiecte de origine roman─â, ┼či obiecte de ceramic─â, arme, podoabe, unelte sau monede dacice, demonstr├ónd existen┼úa popula┼úiei autohtone ├«n aceast─â zon─â ├«n timpul st─âp├ónirii romane. Castrul roman Jidava se afl─â la patru kilometri de C├ómpulung, pe ┼čoseaua DN 73 c─âtre Pite┼čti. ├Än prezent este restaurat ┼či se poate vizita.

Muzeul Municipal C├ómpulungcuprinde sec┼úiile de Istorie ┼či Art─â ┼či Etnografie ┼či Art─â Popular─â care func┼úioneaz─â ├«n dou─â cl─âdiri distincte. Muzeul de Istorie ┼či Art─âal Municipiului C├ómpulung a fost ├«nfiin┼úat ├«n anul 1889, la recomandarea lui Grigore Tocilescu, directorul Muzeului Na┼úional de Arheologie. Cl─âdirea din centrul ora┼čului g─âzduie┼čte un adev─ârat culoar al timpului, din preistorie ┼či p├ón─â ├«n contemporaneitate.Casa ┼×tef─ânescu├«n care func┼úioneaz─â sec┼úia de Etnografie ┼či Art─â popular─â dateaz─â din anul 1735, fiind cea mai veche construc┼úie civil─â p─âstrat─â, din C├ómpulung, monument de arhitectur─â rom├óneasc─â veche. Obiectele de art─â popular─â ┼či etnografie muscelean─â pe care le pute┼úi admira aici sunt deosebit de valoroase, majoritatea f─âc├ónd parte din patrimoniul cultural na┼úional, prezentate ├«ntr-un mediu ambiant original.

castrul roman campulung jpg jpeg

Curtea Domneasc─â ┼či Ansamblul M─ân─âstirii ÔÇ×Negru ÔÇô Vod─âÔÇŁ

Ansamblul este dominat, pe latura de vest, de turnul clopotni┼ú─â, ├«nalt de peste 30 m, cu plan p─âtrat. M├ón─âstirea C├ómpulung, cunoscut─â acum sub numele de M├ón─âstirea ÔÇ×Negru ÔÇô Vod─âÔÇŁ, a fost reconstruit─â de Matei Basarab pe locul unde s-a aflat re┼čedin┼úa primilor domni ai ┼ó─ârii Rom├óne┼čti. Una dintre principalele cl─âdiri ridicate aici de Matei Basarab, probabil ├«n perioada 1635 ÔÇô 1648, a fost casa de la sud-vest de biseric─â, numit─â ÔÇ×casa egumeneasc─âÔÇŁ.  iserica voievodal─â, de dou─â ori ref─âcut─â pe vechile funda┼úii (├«n secolul al XVII-lea ┼či ├«n secolul al XIX-lea) a fost ctitorit─â de voievozii Basarab I, mort la C├ómpulung (1351 ÔÇô 1352) ┼či de Nicolae Alexandru Basarab.

Ansamblul bisericii catolice Sf├óntul Iacob (B─âr─â┼úia)  cuprinde trei edificii importante:biserica ├«nchinat─â Sf├óntului Iacob cel Mare, ├«n care se afl─â lespedea funerar─â din 1330 a lui ÔÇ×comes Laurencius de LongocampoÔÇŁ, turnul clopotni┼ú─â ┼či casa parohial─â. L─âca┼čul actual este fostul cor al unei biserici a c─ârei nav─â a fost d─âr├ómat─â, fiindu-i ├«nchis cu zid─ârie arcul triumfal. Biserica Domneasc─âeste situat─â ├«n vechiul centru al ora┼čului, ├«n dreapta R├óului T├órgului, ini┼úial ctitorie domneasc─â, de aici ┼či numele de biseric─â Domneasc─â, zidit─â ├«n 1567 de c─âtre doamna Chiajna, v─âduva lui Mircea Ciobanu, cu ajutorul fiului ei Petru cel T├ón─âr.

├Än urma unui cutremur a fost grav avariat─â ┼či a fost d─âr├ómat─â din temelie, reconstruindu-se mai larg─â, mai ├«nc─âp─âtoare, lucr─ârile la zid─âria de ro┼ču ├«ncheindu-se prin 1721. ├Än urma unor noi deterior─âri, biserica a fost din nou d─âr├ómat─â ┼či ├«ntre anii 1870 ┼či 1889 s-a ├«n─âl┼úat actuala construc┼úie. Interiorul este pictat ├«n maniera artei renascentiste, foarte expresiv, ├«n scene deosebit de sugestive, cum este de pild─â scena ÔÇ×Pogor├órii M├óntuitorului de pe cruceÔÇŁ. Biserica mai era numit─â ├«n vechime ┼či ÔÇ×Biserica grecilorÔÇŁ, pentru faptul c─â negustori de etnie greac─â, ce veneau s─â fac─â nego┼ú ├«n C├ómpulung, o preferau fiind biseric─â de mir frumoas─â, domneasc─â, foarte aproape de t├órgul ora┼čului.

Biserica Fl─âm├ónda-Situat─â pe dealul cu acela┼či nume, a fost ctitorit─â de Dimitrie Rosetti, iar dup─â repetate ruin─âri ┼či ├«ncerc─âri de reconstruc┼úie par┼úial─â, a fost ridicat─â de la temelie, proiectat─â fiind de binecunoscutul arhitect George Matei Cantacuzino ├«n stilul moldovenesc al Mu┼čatinilor. Actuala biseric─â a fost construit─â ├«ntre anii 1941-1943 de c─âtre Gheorghe ┼×tef─ânescu, ├«n memoria fiicei sale care a murit ├«ntr-un accident chiar ├«n ziua nun┼úii, istorie trist─â din care a izvor├ót ┼či denumirea de Biserica Miresei. 

Gr─âdina Public─â ÔÇťMerciÔÇŁ ┼či Bulevardul ÔÇťPardonÔÇŁ

gradina merci jpg jpeg

├Än anul 1980 scriitorul Dumitru Baciu nota ├«n lucrarea sa ÔÇťLumini musceleneÔÇŁ astfel:ÔÇťGr─âdina Public─â nu ar fi putut exista f─âr─â Bulevardul ÔÇťPardonÔÇŁ. ┼×i invers. Se spune c─â destinele lor, de-a lungul timpului, s-au ├«mpletit armonios. Oaza de lini┼čte, podiumul de orchestr─â pentru fanfara militar─â, refugiu pentru pensionari ┼či cel mai renumit amfiteatru ├«n aer liber pentru inegalabilele serb─âri cu confetti, gr─âdina a p─âstrat cu grij─â tainice cuvinte de iubire rostite de ├«ndr─âgosti┼úi. ├Änc├ónta┼úi de ambian┼úa oferit─â de muzica militar─â, at├ót localnicii c├ót ┼či vizitatorii spuneau ÔÇťmerciÔÇŁ. Acela┼či ÔÇťMerciÔÇŁ era rostit de-a lungul aleilor, de participan┼úii la serb─âri, atunci c├ónd ÔÇťploiÔÇŁ de confetti pulverizau atmosfera, acela┼či ÔÇťmerciÔÇŁ era spus tainic de domni ┼či domni┼čoare, c├ónd aveau pl─âcuta surpriz─â s─â primeasc─â ├«n dar flori cu petale frumos colorateÔÇŁ. De asemenea, bulevardul a fost numit a┼ča ├«n trecut din cauza aglomera┼úiei ┼či a deselor ciocniri ├«ntre trec─âtori care ├«┼či exprimau scuzele prin "Pardon!".

Monumentul Eroilor de la Mateia┼č

mausoleul eroilor mateias jpg jpeg

Cunoscut ┼či sub numele de ÔÇťMausoleul de la Mateia┼čÔÇŁ, acesta este dedicat eroilor din R─âzboiul de ├Äntregire Na┼úional─â dintre anii 1916-1918. Este situat pe Drumul european E574 (DN 73), la 11 km de C├ómpulung spre Bra┼čov, pe Dealul Mateia┼č. Monumentul, format dintr-un mausoleu, un muzeu istorico-militar, un basorelief cu o cup─â din piatr─â de Albe┼čti in care arde o flac─âr─â ve┼čnic─â in amintirea solda┼úilor care s-au jertfit, este ├«nscris ├«n ÔÇ×Lista monumentelor istoriceÔÇŁ.

Muzeul Mateias este o construc┼úie ampl─â, ridicat─â intre anii 1928-1935, de c─âtre constructorul De Nicolo, dup─â proiectul arhitectului Dumitru Ionescu Berechet.Impozantul mausoleu, realizat ├«n principal din calcar de Albe┼čti, este compus din dou─â corpuri:primul, orizontal, ad─âposte┼čte osuarul, pe pere┼úii c─âruia sunt montate pl─âci de marmur─â cu numele unor militari c─âzu┼úi la datorie;al doilea, vertical, are forma unui turn cu foi┼čor, spre care duce o scar─â ├«n spiral─â. Aici sunt depuse, ├«n 31 de cripte, osemintele a peste 2.300 de militari rom├óni.

M├ón─âstirea N─âm─âe┼čti

Aflat─â la 5 km nord-est de C├ómpulung, biserica este s─âpat─â ├«n st├ónc─â la altitudinea de 765 metri. Face parte dintr-o zon─â cu str─âvechi vestigii istorice ┼či este datat─â din prima jum─âtate a secolului al XVI-lea. Biserica are hramul "Intrarea ├«n Biserica a Maicii Domnului" ┼či "Izvorul T─âm─âduirii". M─ân─âstirea are o colec┼úie muzeal─â, ce cuprinde hrisoave dintre anii 1542 ┼či 1572, obiecte de art─â feudal─â bisericeasc─â ┼či popular─â, precum ┼či o colec┼úie de carte veche rom├óneasc─â.

Surse:http://www.campulung-muscel.rohttp://www.primariacampulung.roMarius-Valeriu Grecu, Toponimele arge┼čene atestate ├«n secolul al XIV-lea (Istorie ┼či etimologie)Dumitru Baciu, Lumini muscelene