Mănăstirea Probota: Cântă cucu bată-l vina, de răsună Bucovina!

În inima Bucovinei, la doar câțiva pași de orașul Dolhasca, se află o comoară istorică și spirituală: Mănăstirea Probota. Ridicată în 1530 de către voievodul Petru Rareș, fiul lui Ștefan cel Mare, această mănăstire reprezintă nu doar un loc de cult, ci și un simbol al continuității spirituale și culturale a Moldovei medievale.

Mănăstirea Probota: Bijuteria UNESCO a patrimoniului medieval românesc

Petru Rareș, domnitor al Moldovei între 1527–1538 și 1541–1546, a dorit să lase o amprentă durabilă asupra țării sale. Astfel, în anul 1530, a construit Mănăstirea Probota, dedicată Sfântului Nicolae, un loc de cult și de învățătură. Biserica mănăstirii a fost ridicată din piatră brută, cu asize de cărămidă, și prezintă un plan triconc, specific tradiției bizantine. Feroneria gotică a pridvorului și pronaosului adaugă un caracter unic ansamblului arhitectural .

Restaurare și recunoaștere internațională

În perioada 1996–2001, Mănăstirea Probota a beneficiat de un amplu proces de restaurare și conservare desfășurat sub egida UNESCO, cofinanțat de Japan Trust Fund for World Heritage și Ministerul Culturii din România. Această inițiativă a avut ca scop păstrarea și valorificarea unui exemplu remarcabil de artă și arhitectură medievală moldovenească.

Lucrări suplimentare au fost efectuate între 2018 și 2020. Proiectul a avut o valoare totală de 22.665.387,06 lei, din care 22.207.414,51 lei au provenit din asistență financiară nerambursabilă.

Modificările au inclus diferite elemente aflate în componența bisericii, dar și a curții în care aceasta este situată. Suplimentar, beciurile caselor „Petru Rareș” și „Vasile Lupu” au fost restaurate și adaptate pentru a deveni spații muzeale, cu condiții de microclimat controlat.

Au fost refăcute zidurile de incintă, cele ale clopotniței și turnurilor, precum și întreaga cetate medievală redescoperită în urma cercetărilor arheologice. Nu în ultimul rând, au fost sistematizate aleile pietonale, trotuarele și rigolele, contribuind la îmbunătățirea accesului și a aspectului ansamblului monahal .

Pictura interioară a bisericii, realizată în 1532, este considerată una dintre cele mai strălucite expresii ale artei medievale din nordul Moldovei. Aceasta include scene biblice și chipuri de sfinți, fiind remarcabilă prin culorile vii și detaliile fine. Pictura exterioară, deși mai deteriorată, prezintă scena „Judecății de Apoi” pe peretele vestic al bisericii, dar și multe alte scene biblice de jur împrejur.

Cum ajungi la Mănăstirea Probota?

Mănăstirea este situată la aproximativ 32 km de Fălticeni și la 49 km de Suceava. Accesul se poate face cu mașina, urmând drumurile județene bine semnalizate. Pentru vizitatori, mănăstirea oferă un cadru liniștit și o atmosferă deosebită, fiind deschisă zilnic între orele 7:00 și 21:00.

Mănăstirea Probota nu este doar un loc de cult, ci și un simbol al identității și continuității spirituale a Moldovei. Vizitând-o, pătrundem într-o lume de basm, unde istoria, arta și credința se împletesc într-o armonie desăvârșită.

Despre experiența mea personală cu acest lăcaș de cult

Cred cu sinceritate că în astfel de locuri te poate cuprinde un puternic sentiment de patriotism, într-o variantă sănătoasă, lipsită de prejudecățile unei superiorități naționale închipuite și reprezentată în mod direct de gândul mândru că faci parte din istoria unei astfel de regiuni. Aproape că l-ai putea auzi pe maestrul Grigore Leșe recitând cu linie melodică: Cânta cucu bată-l vina, de răsună Bucovina!

Comparând acest lăcaș de cult cu oricare altul similar, precum Voroneț, să zicem, aici există încă aerul acela natural al locației și împrejurimilor. Deși restaurată, biserica nu se bucură încă de numere foarte mari de turiști și dacă știi cum să alegi perioada, există posibilitatea să te trezești singur în incinta acestui monument istoric.

Eu, unul, m-am bucurat de această liniște nederanjată a locului și ulterior, după ce am vizitat și alte astfel de construcții am ajuns la concluzia că Probota mi-a rămas întipărită în minte nu pentru istorie, picturile sale superbe sau poziționare, ci pentru liniștea pe care o emana și pe care am avut norocul să o experimentez la fața locului.

Închei acest scurt articol cu un citat din pisania ce se găsește la intrarea sudică a lăcașului de cult:

„Cu vrerea Tatalui si cu ajutorul Fiului si cu savarsirea Sfantului Duh. Iata eu, robul stapanului meu Iisus Hristos, Io Petru Voievod, cu mila lui Dumnezeu Domn al Tarii Moldovei, fiul lui Stefan voievod cel Batran, a binevoit Domnia mea, cu buna mea voie in al patrulea an al stapanirii noastre imparatesti a zidi acest hram intru numele arhiereului si facatorului de minuni Nicolae, fiind egumen kir Grigorie, in anul 7038 (1530) oct[ombrie] 16“.

Vizitați Probota, vizitați Bucovina!

Am să închei acest scurt articol explicând faptul că Probota nu a fost inițial punctul central al incursiunii mele prin Bucovina. Din contră, am simțit că această mică oprire va reprezenta mai curând un fel de popas. M-am înșelat.

Vă recomand, dacă ajungeți prin Bucovina și aceste părți rupte total de realitatea clasic românească, să faceți Probota punctul central al vizitei. Chiar dacă există și alte opriri de mare importanță pe drum, de neratat și acelea, Probota, cel puțin la acest moment, aduce ceva în plus față de formula clasică abordată de oricare excursionist. Prin urmare, vă îndemn să vizitați mănăstirea Probota și să experimentați Bucovina la adevărata ei valoare!