Malta, legende cu minuni si cavaleri jpeg

Malta, legende cu minuni si cavaleri

­čôü Patrimoniu
Autor: Ciprian Enea

├Än Valletta, te a┼čtep┼úi la tot pasul s─â ├«nt├ólne┼čti un cavaler ├«n armur─â, iar Mdina este o  frumoas─â cetate  locuit─â de nobilii urma┼či ai ioani┼úilor de odinioar─â. Lipsa lacurilor ┼či a r├óurilor este compensat─â de sta┼úii care transform─â apa Mediteranei. Tot m─ârii i se datoreaz─â Grota Albastr─â sau Fereastra Albastr─â.

Galben─â ca mierea, Malta te ademene┼čte, tot a┼ča cum Calypso, stabilit─â aici ├«n vremuri imemoriale, l-a ÔÇ×vr─âjit" pe Ulise. Cu apele cristaline, cu senza┼úionalele golfuri st├óncoase, cu pe┼čterile subacvatice ┼či cu un climat de poveste. Seduc─âtoare, misterioas─â, cu peste 7.000 de ani de istorie ├«n spate ┼či un ÔÇ×background" turistic impresionant...Am fost de patru ori ├«n Malta, micul arhipelag din inima Mediteranei, dar v─â spun sincer c─â m-a┼č ├«ntoarce oric├ónd acolo. Nu ┼čtiu ce m-a impresionat mai mult. Poate combina┼úia de muzeu viu din capitala Valletta cu hotelurile ┼či cluburile cosmopolite de pe litoral. Ori pitorescul insuli┼úei Gozo, patria lui Calypso, sau fascinantul Comino ┼či laguna sa cu ape turcoaz. Sau, de ce nu?, templele de la Hagar Qim, Biserica Cavalerilor Ioani┼úi, maltezii cei prieteno┼či ┼či inimo┼či ori maltezele ru┼činoase ca ni┼čte fecioare ar─âboaice...Am plecat din Bucure┼čti ├«ntr-o sear─â de la mijlocul lui iunie. Dup─â dou─â ore de zbor, zumz─âiala ┼či agita┼úia din avion mi-au confirmat c─â ne preg─âtim de aterizare. Ca la orice contact cu o ┼úar─â str─âin─â, ├«ncercam s─â ghicesc locurile, cl─âdirile ┼či autostr─âzile pe care urma s─â le v─âd aievea, dup─â luminile sclipitoare ┼či misterioase. Am aterizat dup─â ora trei diminea┼úa ┼či autocarul de transfer s-a urnit puturos, apuc├ónd pe un drum str─âjuit de palmieri. Evident, merg├ónd pe partea st├óng─â, c─âci ne aflam ├«ntr-o fost─â colonie britanic─â. M─â uitam la juc─âu┼čele case albe, cu acoperi┼č plat, ├«n stil maur, aproape trase la xerox, care nu au mai mult de dou─â etaje, ┼či m─â g├óndeam la ÔÇ×balaurii" din Pipera. Dar cui ├«i pas─â ├«n Malta de latifundiari! Aici p─âm├óntul e scump (┼či nu m─â refer numai la bani). ┼óare e c├ót o coaj─â de nuc─â ┼či n-ai cum s─â te ├«ntinzi cu o cl─âdire pe foarte mul┼úi metri p─âtra┼úi. Suprafa┼úa sa total─â abia sare de 300 de kilometri p─âtra┼úi.

malta1 0 jpg jpeg

Templede 7.000 de ani

A doua zi, Malta fiind o ┼úar─â mic─â, am ajuns foarte repede la Hagar Qim, cel mai bine conservat templu dintr-o serie de peste 30 descoperite ├«n ├«ntreg arhipelagul. Mai ÔÇ×b─âtr├óne" dec├ót Piramidele ┼či Stonehenge-ul (au cam 7.000 de ani). Venerabilele blocuri de piatr─â prelucrate de om reprezint─â r─âm─â┼či┼úele megalitice ale unei civiliza┼úii care credea c─â sacrificarea animalelor ├«i ÔÇ×├«mbl├ónze┼čte" pe zei. Dup─â un tur de site ┼či poze c├ót cuprinde am plecat spre Grota Albastr─â. Ajuns ├«n zon─â, m-am r─âsf─â┼úat privind coralii galbeni-portocalii de pe l├óng─â st├ónci, minun├óndu-m─â de fenomenul ÔÇ×m├óinilor albastre" ┼či ├«nfior├óndu-m─â la vederea ferestrelor imense, create de mare, gata s─â se pr─âbu┼čeasc─â la doi pa┼či de micile noastre b─ârci.La pr├ónz, dup─â at├óta mare, m─â r─âzbise pofta de pe┼čte, a┼ča c─â ghidul ne-a dus la Marsaxlokk, cel mai mare sat tradi┼úional de pescari din Malta. Aici se v├ónd zilnic tone de caracati┼úe, calamari, ÔÇ×lampuki" ┼či pe┼čte-cu-spad─â. Peste tot, ├«n port, se leag─ân─â b─ârcile tradi┼úionale, pictate ├«n culori vii ┼či cunoscute sub numele de ÔÇ×luzzu". Ochiul lui Osiris, zeul norocului, e mereu prezent ├«n partea din fa┼ú─â a fiec─ârei ambarca┼úiuni. El are rolul de a-i p─âzi pe pescari de rele.Am m├óncat ├«ntr-o tavern─â cu vedere la mare, o apetisant─â sup─â de fructe de mare ┼či un delicios pe┼čte-cu-spad─â la gr─âtar, asortat cu o salat─â de creve┼úi, de-mi plou─â ┼či acum ├«n gur─â.Seara mi-am petrecut-o ├«n Valletta, ora┼čul cavalerilor ioani┼úi, care ast─âzi este capitala Maltei. M-au impresionat str─âdu┼úele arhaice, fa┼úadele medievale ale caselor, balcoanele clasice, cur┼úile ├«nconjurate de arcade ┼či magnificele blazoane, ├«nc─ârcate de simboluri misterioase.400.000reprezint─â num─ârul de locuitori din Malta ├«n prezent.

O insul─â cu doar trei locuitoriArhipelagul maltez se afl─â ├«n sudul Europei, la 93 de kilometri sud de Sicilia ┼či la 288 de kilometri de litoralul nordic al Tunisiei. ├Änconjurat de Marea Mediteran─â, teritoriul Maltei cuprinde ÔÇ×cu indulgen┼ú─â" ┼čase insule, dintre care locuite sunt doar dou─â: Malta (246 de kilometri p─âtra┼úi) ┼či Gozo (67 de kilometri p─âtra┼úi). Oficial sunt c├ó┼úiva locuitori ┼či-n insula Comino (3, 5 kilometri p─âtra┼úi), este vorba despre o familie ai c─ârei membri pot fi num─âra┼úi pe degetele de la o m├ón─â, mai exact trei locuitori.

malta3 0 jpg jpeg

Celelalte trei insule malteze, Cominotto, Filfla ┼či Sf. Paul, sunt, de fapt, ni┼čte st├ónci imense ie┼čite din apele limpezi ale m─ârii. Altitudinea maxim─â este de 417 metri ┼či se ├«nregistreaz─â ├«n podi┼čul din insula Gozo. Petecele de c├ómpie, dealurile de mici dimensiuni, v─âile abrupte ┼či ┼ú─ârmurile ├«nalte ┼či st├óncoase sunt formele de relief ale Maltei, lipsit─â de r├óuri ┼či lacuri. Necesarul de ap─â (foarte pre┼úioas─â, de altfel, pe insule) este asigurat de c├óteva mari sta┼úii de osmoz─â invers─â, care transform─â apa m─ârii ├«n ap─â de uz caznic.Clima este mediteranean─â, cu veri calde ┼či uscate. ├Än lunile iulie ┼či august, temperaturile se ├«nv├órt ├«ntre 30 ┼či 35 de grade. Iernile bogate ├«n precipita┼úii sunt scurte, cu temperaturi ├«n jurul a 15 grade. To┼úi cei peste 400.000 de locuitori ai arhipelagului vorbesc limba maltez─â (marcat─â de influen┼úe arabe), dar engleza este declarat─â ┼či ea limb─â oficial─â. Aproape 90% dintre maltezi vorbesc engleza, 70% italiana ┼či 15% franceza. Catolicismul este religia a peste 90% din popula┼úie, dar aici se afl─â ┼či o important─â comunitate musulman─â. ┼óara a trecut ├«n 2008 la moneda euro.

malta8 0 jpg jpeg

F─âr├óme de istorieCel mai mare ora┼č este capitala Valletta. Gr─âdinile Barraka, aflate peste drum de splendidul Auberge de Castille, ofer─â o panoram─â spectaculoas─â asupra Marelui Port. Veche biseric─â a cavalerilor ioani┼úi, catedrala Sf. Ioan ascunde ├«n spatele fa┼úadei sobre o abunden┼ú─â de culoare ┼či decoruri aurite. Pl─âcile funerare din marmur─â ce alc─âtuiesc podeaua catedralei, tavanul pictat de Mattia Preti ┼či statuile ├«n stil baroc sunt principalele atrac┼úii, al─âturi de dou─â dintre capodoperele lui Caravaggio:T─âierea Capului Sf. Ioan Botez─âtorul ┼či Sf├óntul Jerome, pictate ├«n timpul surghiunului acestuia ├«n Malta. Demn─â de interes este ┼či Mdina, capitala de pe vremuri a Maltei, considerat─â una dintre cele mai frumoase cet─â┼úi medievale locuite din Europa.