Istoria principalelor gări din București png

Istoria principalelor gări din București

­čôü Istorie Modern─â Rom├óneasc─â
Autor: Tudor Sprînceană

Afl├óndu-se ├«ntr-o continu─â cre╚Ötere, ora╚Öul Bucure╚Öti, a avut, adesea, nevoie de noi leg─âturi ├«n domeniul transportului, at├ót cu zonele limitrofe c├ót ╚Öi cu cele ├«ndep─ârtate. Dac─â ast─âzi, acest lucru se rezum─â la construirea de ╚Öosele pentru transportul automobilist, p├ón─â ├«n perioada anilor 1990 infrastructura se grupa ├«n jurul domeniului de transport feroviar. Aceast─â continu─â expansiune a impus deservirea ora╚Öului de c─âtre un num─âr, aflat mereu ├«n cre╚Ötere, de g─âri ╚Öi sta╚Ťii de tren.

De aici s-a creat un proiect, aflat și astăzi în desfășurare, de organizare a Bucureștiului, de facilitare a accesului într-un oraș aflat într-o creștere colosală, prin intermediul colaborării dintre toate formele de transport. În acest sistem complex, intermodal, coloana vertebrală au reprezentat-o calea ferata și gările deja existente ale Bucureștiului. Cu toate acestea au apărut si continuă să apară un număr de factori care îngreunează realizarea acestui sistem.

Gările Basarab și Băneasa

Gara București-Basarab reprezintă o extindere a zonei feroviare a Gării de Nord, realizată în timpul regimului comunist. Aceasta este o gară de tip terminus aflată în legătură directă cu structura feroviară a Gării de Nord. Gara Basarab, finalizată în 1959, face legătura cu orașe apropiate de București (Alexandria, Craiova, Pitești, Ploiești, Târgoviște, Titu) prin intermediul mai multor trenuri cu rang inferior de tip regio/personal.

Aceast─â gar─â se na╚Öte ca idee ├«n 1936 ╚Öi are menirea de a-i primi ├«ntr-un cadru festiv pe to╚Ťi membrii Casei Regale din Rom├ónia, precum ╚Öi pe al╚Ťi ╚Öefi de state str─âini afla╚Ťi ├«n vizit─â la Bucure╚Öti. Dup─â instaurarea regimului comunist va deveni o gar─â de protocol pentru primirea oficialit─â╚Ťilor str─âine ╚Öi conduc─âtorilor statului rom├ón. ├Än acest moment, gara serve╚Öte traficului de c─âl─âtori, av├ónd o utilizare mai pu╚Ťin frecvent─â. A servit ├«ntr-o perioad─â traficului feroviar sezonier, trenurilor ce circulau pe rela╚Ťia Timi╚Öoara ÔÇô Mangalia, respectiv Deva ÔÇô Mangalia. Ulterior, datorit─â lucr─ârilor efectuate la magistrala Bucure╚Öti ÔÇô Constan╚Ťa, gara a fost ├«nchis─â traficului feroviar. Din 2012, gara serve╚Öte ocazional c─âl─âtoriilor efectuate de Familia Regal─â a Rom├óniei.


Gara Baneasa png png

Arhitectul cl─âdirii a fost Duiliu Marcu, realizarea propriu-zis─â a cl─âdirii fiind atribuit─â echipei conduse de inginerul Mihai Gheorghiu. Construc╚Ťia are schelet de beton armat acoperit de o fa╚Ťad─â din travertin de provenien╚Ť─â rom├óneasc─â. U╚Öile sunt din metal acoperit cu material inoxidabil iar salonul interior este acoperit cu lambriuri din lemn de trandafir. Gara B─âneasa face parte dintr-un grup arhitectural complex, fiind asociat─â cu f├ónt├óna Miori╚Ťa ╚Öi pasajul inferior de la Mogo╚Öoaia. Pe l├óng─â ├«nc─âperi destinate diferitelor oficialit─â╚Ťi ╚Öi personalului, cl─âdirea mai este dotat─â ╚Öi cu un salon de recep╚Ťie.

Gara Dealul Spirii / Gara Cotroceni

Aceste doua g─âri, sau mai bine spus trei g─âri, sunt la fel de interesante ca ╚Öi cea din Her─âstr─âu. Gara Dealul Spirii este o gar─â din a c─ârei existen╚Ť─â nu a r─âmas dec├ót numele unei str─âzi pe care se presupune c─â se afla, la intersec╚Ťia dintre Calea 13 septembrie si strada Progresului. Gara lega Gara Filaret de Gara de Nord pe un tronson de circa 7 km.

Gara Cotroceni, pe de alt─â parte, are o alt─â poveste interesant─â. Numele este ├«n fond folosit pentru denumirea a dou─â g─âri. Prima, dezafectat─â ├«n perioada 1960, serve╚Öte ast─âzi ca una dintre intr─ârile principale ├«n complexul preziden╚Ťial. A doua, situat─â la aproximativ 2km de cea dezafectat─â, func╚Ťioneaz─â ├«nc─â din anul 1988. Exist─â planuri ├«n ciuda traficului extrem de sc─âzut de a integra gara ├«ntr-un sistem de aprovizionare pentru spa╚Ťiile comerciale aflate ├«n zon─â.

Gara Filaret

Gara Filaret a fost prima gar─â din capital─â. Deschis─â la 31 octombrie 1869 dup─â lungi tratative cu un investitor englez, gara a reprezentat punctul de plecare al primei rute feroviare de pe teritoriul Principatelor Unite. Investitorul englez, Barclay, participase deja la construirea liniei dintre Rusciuc ╚Öi Varna, acest lucru pun├óndu-l ├«n fruntea rivalilor s─âi (Sapieka, Brassey, Lefevre, Salamanca ╚Öi Br├óncoveanu) interesa╚Ťi de proiectul ce urma s─â se desf─â╚Öoare pe teritoriul principatelor.

Aceast─â rut─â lega Bucure╚Ötiul de Giurgiu. In 1960 se decide desfiin╚Ťarea g─ârii ╚Öi adaptarea cl─âdirii pentru g─âzduirea unei autobaze. Ast─âzi, Gara Filaret func╚Ťioneaz─â sub denumirea de Autogara Filaret. Au existat numeroase proiecte care propuneau utilizarea cl─âdirii istorice pentru g─âzduirea unui muzeu feroviar dat─â fiind importan╚Ťa ei ├«n acest domeniu.

Gara Filaret parcurge mai multe etape de adaptare ├«n ceea ce prive╚Öte proiectul. Av├ónd ini╚Ťial un stil pur func╚Ťional, lipsit de grandoare, fa╚Ťada cl─âdirii este schimbat─â treptat ╚Öi este adaptat─â unor trenduri occidentale deja existente, precum ├«n cazul g─ârilor din Paris din Munchen sau din Emden.

Dezvoltarea g─ârii a fost pus─â ├«n primejdie datorit─â ora╚Öului aflat ├«ntr-o continu─â expansiune, mai precis datorit─â apari╚Ťiei la numai 3 ani de la inaugurare a unei alte g─âri, Gara T├órgovi╚Ötei, mai bine cunoscut─â sub denumirea ei actual─â de Gara de Nord. Chiar dac─â dup─â completarea g─ârii, Societatea C─âilor Ferate a racordat Gara Filaret la restul re╚Ťelei feroviare prin intermediul G─ârii de Nord, se pare c─â aceasta nu a rezistat schimb─ârilor de peisaj urban ulterioare.

Gara Her─âstr─âu

Gara Her─âstr─âu este poate cea mai interesant─â dintre toate aceste edificii feroviare prezentate. Foarte pu╚Ťine informa╚Ťii au fost p─âstrate ├«n leg─âtur─â cu aceast─â gar─â. ├Än fapt, singurul element care mai aduce aminte de existen╚Ťa unei g─âri ├«n aceast─â zon─â este un canton plasat undeva ├«n apropierea parcului Her─âstr─âu. Aceast─â gar─â a f─âcut parte dintr-un tronson menit s─â lege punctele cardinale ale ora╚Öului Bucure╚Öti. Tot aceast─â gar─â f─âcea leg─âtura cu ora╚Öul Giurgiu. Ruta care lega toate g─ârile Bucure╚Ötiului era: Bucure╚Öti ÔÇô B─âneasa ÔÇô Her─âstr─âu ÔÇô Obor ÔÇô Titan Sud.

Gara de Nord

Cea mai cunoscut─â dintre g─âri este f─âr─â drept de apel Gara de Nord, fie c─â este vorba de perioada interbelic─â, fie c─â este vorba de sf├ór╚Öitul anilor ÔÇÖ90 sau de 2017. Construc╚Ťia g─ârii ├«ncepe ├«n 1868 la solicitarea Regelui Carol I. Patru ani mai t├órziu, cu riscul de a eclipsa cea mai veche gar─â din Rom├ónia, este inaugurat─â Gara T├órgovi╚Ötei. Una dintre primele rute ce se sf├ór╚Öea ├«n incinta acestei noi g─âri a f─âcut leg─âtura ├«ntre Roman, Gala╚Ťi, Bucure╚Öti ╚Öi Pite╚Öti. Prima atestare a numelui cunoscut de Gara de Nord este ├«n jurul anului 1888. Gara a supravie╚Ťuit mai multor teste de anduran╚Ť─â printre care, bombardamentelor din 1944, cutremurului din 1977 ╚Öi dorin╚Ťei dictatorului Nicolae Ceau╚Öescu de a o demola cu scopul mut─ârii ei ├«n exteriorul ora╚Öului. Cl─âdirea g─ârii a fost modernizat─â ├«n 1944 ╚Öi mai apoi ├«ntre 1997 si 1999. ├Än momentul actual exist─â planuri cu privire la modernizarea cl─âdirii cu scopul propus de a m─âri fluxul de trenuri ╚Öi implicit c─âl─âtori.

Cazul g─ârii din Bucure╚Öti, Gara T├órgovi╚Ötei/de Nord, este unul aparte. Aceast─â gar─â este cea mai mare ╚Öi important─â sta╚Ťie construit─â de Strussberg. Aceasta ├«mprumut─â elemente stilistice din nou din occident de la sta╚Ťii precum Hamburger Banhof din Berlin, Gorlitzer Banhof din Berlin sau Thruinger Banhof din Leipzig. Aceast─â gar─â tip hal─â este ╚Öi cea mai mare de acest gen de pe teritoriul Rom├óniei. ├Än ciuda faptului c─â planul nu prevedea ca aceast─â gar─â s─â fie principala poart─â de acces ├«n Bucure╚Öti, av├óntul pe care ├«l ia ├«n dezvoltare va face din aceast─â zon─â un veritabil nod feroviar

Acest lucru poate fi u╚Öor atestat de planurile existente ├«n urma unui concurs de design a unei presupuse G─âri Centrale care include ├«n arhitectura sa elemente clasicizante. Planurile r─âm├ón f─âr─â aplicabilitate, ├«n timp ce problemele G─ârii de Nord se acutizeaz─â. Congestionarea continu─â s─â fie o problem─â chiar ╚Öi dup─â construirea liniei Mogo╚Öoaia - Obor ╚Öi implicit a g─ârii Obor. Problema se va rezolva par╚Ťial odat─â cu construirea ├«n 1959 a g─ârii tip terminus Bucure╚Öti Basarab care va prelua fluxul mare al naveti╚Ötilor, degrev├ónd Gara al─âturat─â de un num─âr considerabil de pasageri.

Gara Obor

Cunoscut─â ╚Öi sub numele de Gara de Est este o gar─â de dimensiuni reduse aflat─â ├«n zona Pia╚Ťa Iancului/Obor. Aceast─â gar─â face leg─âtura cu estul ╚Öi sud estul Rom├óniei, cu ora╚Öe precum Fete╚Öti, Ciulni╚Ťa, Slobozia ╚Öi Constan╚Ťa. Gara a fost inaugurat─â pe data de 1 februarie 1903. Amplasamentul g─ârii nu este unul ├«nt├ómpl─âtor. Doi factori au jucat un important rol ├«n alegerea locului: situarea oborului fa╚Ť─â de gar─â ╚Öi pozi╚Ťia locului fa╚Ť─â de zona reziden╚Ťial─â a Bucure╚Ötiului. Exist─â dispute cu privire la arhitectul care s-a implicat ├«n proiectul de realizare al g─ârii.


Gara Obor png png

Stilul arhitectural ├«n care este executat─â cl─âdirea g─ârii este neorom├ónesc. Integreaz─â ├«n componen╚Ťa sa elemente de ├«nceput de secol XX precum portalul monumental cu arcada din piatr─â. Cl─âdirea are trei etaje. La parter exist─â o sala de a╚Öteptare, mai multe ghi╚Öee pentru procurarea biletelor precum ╚Öi c├óteva spa╚Ťii comerciale. Peroanele p─âstreaz─â structura original─â, intervenindu-se asupra lor doar la un nivel minimal. Starea general─â de conservare, spre deosebire de alte cl─âdiri de gar─â sau foste cl─âdiri, este bun─â. Cl─âdirea este ├«nregistrat─â ca monument arhitectural.

Foarte interesant este faptul c─â din punct de vedere istoric gara are o ├«nsemn─âtate aparte. ├Än vara anului 1935 aici vor sosi mai multe vagoane de marf─â ├«nc─ârcate cu bunuri din tezaurul rom├ónesc restituite de c─âtre URSS la ordinele guvernului sovietic. Paleta bunurilor restituite variaz─â de la diferite documente ╚Öi acte bancare p├ón─â la bunuri particulare precum covoare, c─âr╚Ťi, articole biserice╚Öti si h─âr╚Ťi.

G─ârile Progresu, C─â╚Ťelu ╚Öi Titan Sud

Aceast─â gar─â face parte dintr-o genera╚Ťie mai nou─â de astfel de cl─âdiri feroviare. A fost construit─â ├«n anul 1960 cu scopul precis de a prelua pozi╚Ťia G─ârii Filaret, devenit─â ├«n acela╚Öi an autogar─â. Gara Progresu a f─âcut leg─âtura cu Giurgiu p├ón─â ├«n anul 2005, an ├«n care din pricina unor intemperii a fost afectat─â infrastructura tronsonului. D─âr├ómarea podului de peste r├óul Arge╚Ö a plasat aceast─â gar─â ├«ntr-o situa╚Ťie incert─â. De╚Öi este nefunc╚Ťional─â ├«n acest moment, exist─â planuri de a o include pe lista unor posibile leg─âturi cu Gara de Nord ├«n cadrul unui proiect mai mare de realizare a unei centuri feroviare pentru Bucure╚Öti.


Gara Progresul png png

Titan Sud este gara terminus pe ruta Bucure╚Öti - Olteni╚Ťa, ├«n timp ce Gara C─â╚Ťelu sau Bucure╚Öti Sud Grupa C este la grani╚Ťa dintre municipiul Bucure╚Öti ╚Öi jude╚Ťul Ilfov. Sec╚Ťiunea feroviar─â Titan Sud ÔÇô Olteni╚Ťa este deservit─â ast─âzi de trenurile companiei private Transferoviar C─âl─âtori.

Gara Titan Sud, anterior halta 23 August, este ├«nfiin╚Ťat─â ├«n data de 8 februarie 1986. Gara Titan Sud realizeaz─â leg─âtura cu Olteni╚Ťa. P├ón─â ├«n 1967 exist─â o leg─âtur─â cu centura feroviar─â a Bucure╚Ötiului, paralel─â cu centura destinat─â autovehiculelor. Ast─âzi aceast─â leg─âtura nu mai func╚Ťioneaz─â, centura feroviar─â fiind folosit─â ocazional pentru transportul de marf─â. Gara Titan Sud este traversat─â zilnic de 14 trenuri regio care circula ├«ntre Bucure╚Öti si Olteni╚Ťa.


Bucuresti Sud png png

├Än componen╚Ťa g─ârii Titan Sud intr─â dou─â peroane laterale desp─âr╚Ťite de dou─â linii simple, neelectrificate. Incinta g─ârii dispune de cas─â de bilete ╚Öi sal─â de a╚Öteptare. Pozi╚Ťionarea g─ârii ├«n cartierul Republica ├«n apropiere de zona industrial─â face ca aceast─â gar─â ╚Öi rut─â s─â fie cea mai des frecventat─â de naveti╚Ötii din comunele al─âturate Bucure╚Ötiului.

Concluzie

ÔÇ×├Än secolul XIX gara de cale ferat─â a reprezentat, la nivel mondial, un program de arhitectur─â cu totul nou, care a transpus la scara obiectului construit toate tensiunile generate de fenomenul feroviar la nivel teritorial ╚Öi urban. Gara este noua poart─â a ora╚Öului. Natura ei este fundamental contradictorie, deoarece gara este, ├«n acela╚Öi timp, central─â ╚Öi periferic─â, industrial─â ╚Öi civic─â. ├Än ora╚Ö ╚Öi ├«n afara lui, banal─â ╚Öi magic─â, progresist─â ╚Öi istoricist─â. Ea unific─â ╚Öi separ─â cu aceea╚Öi putereÔÇŁ

Pornind de la aceast─â precizare putem spune c─â ├«n cazul Bucure╚Ötiului aceste por╚Ťi de intrare ├«n ora╚Ö au reprezentat mai mult dec├ót at├ót. Au reprezentat un garant al unific─ârii ╚Öi consolid─ârii leg─âturilor dintre regiunile asociate ├«n noul stat. G─ârile Bucure╚Ötiului aveau s─â aduc─â aminte ├«n mare parte de diferitele regiuni ale Rom├óniei precum ╚Öi de tradi╚Ťiile existente ├«n fiecare dintre acestea.

G─ârile Bucure╚Ötiului, ├«n cele din urm─â, reprezint─â deopotriv─â un simbol al tradi╚Ťiilor din Romania ╚Öi ambi╚Ťiile poporului de a se ridica pe cele mai ├«nalte culmi ├«n tehnica feroviar─â. Acestea p─âstreaz─â ├«ntre pere╚Ťii lor pove╚Öti frumoase pline de mister pe care noi avem datoria de a le povesti mai departe ├«n speran╚Ťa ca ele nu vor fi uitate ╚Öi vor servi drept ghid ast─âzi ├«n activitatea de dezvoltare a re╚Ťelei de transport ├«n capital─â sau oriunde altundeva ├«n ╚Ťar─â.

BIBLIOGRAFIA

LUCR─éRI DE SPECIALITATE

MILLWARD, Robert, Private and Public Enterprise in Europe: Energy, Telecomunications and Transport, 1830 - 1990, New York, Cambridge University Press, 2005.
POPESCU, Toader, Proiect feroviar românesc (1842 - 1916), București, Ed. Simetria, 2014.
POPESCU-LUMIN─é, Colonel, Bucure╚Ötii din trecut ╚Öi de ast─âzi, Bucure╚Öti, Ed. Funda╚Ťiei Culturale Gheorghe Marin Speteanu, 2007.

SURSE ONLINE

http://adevarul.ro/cultura/istorie/gara-nord-cladirea-n-ar-trebuit-existe-implinste-141-ani-1_5242a974c7b855ff56c2b255/index.html 
http://adevarul.ro/news/bucuresti/bucuresti-povesti-1_531a533d0d133766a8b4de51/index.html 
http://monitorizari.hotnews.ro/stiri-infrastructura_articole-21372496-centur-feroviar-bucurestiului-reinviata-catre-ministerul-transporturilor-prima-etapa-din-2017-trenuri-urbane-gara-nord-spre-gara-progresu-spre-pantelimon-vezi-planurile.htm 
http://www.b365.ro/bucurestiul-nestiut-gara-cotroceni-multimedia_44334.html 
http://www.b365.ro/gara-progresul_236384.html#n 
http://www.bucurestiivechisinoi.ro/2014/08/gari-din-bucuresti-monument-istoric-gara-obor/ 
http://www.evz.ro/garile-uitate-ale-capitalei-400905.html 
http://www.money.ro/gara-de-nord-are-nevoie-de-300-milioane-de-euro-ca-sa-semene-cu-un-mall/ 
http://ziarullumina.ro/actuale-si-foste-gari-ale-bucurestiului-109550.html 
https://www.historia.ro/sectiune/actualitate/articol/gara-filaret-este-prima-gara-a-capitalei 
https://www.transferoviarcalatori.ro/mersul-trenurilor/sectii-de-circulatie.html