Cetatea Mikó, punct strategic important la graniţa de răsărit a Imperiului Habsburgic jpeg

Cetatea Mikó, punct strategic important la graniţa de răsărit a Imperiului Habsburgic

­čôü Muzeele Rom├óniei
Autor: Zsolt Gyarmati

Unul dintre cele mai importante ┼či mai vechi monumente din ora┼čul Miercurea Ciuc este cetatea Mik├│. De la fort─ârea┼ú─â cu rol de ap─ârare la sediu al comandantului for┼úelor revolu┼úionare din Secuime, cetatea este un simbol al secuilor din ora┼č, g─âzduind ast─âzi Muzeul Secuiesc al Ciucului.

Cetatea ├«n stil renascentist a fost construit─â ├«n prima jum─âtate a secolului al XVII-lea de c─âtre H├şdv├ęgi Mik├│ Ferenc, c─âpitan suprem al Scaunelor Secuie┼čti Ciuc, Gheorgheni ┼či Casin. Construirea castelului cu plan patrulater ┼či o suprafa┼ú─â de 75x70 m a fost terminat─â, probabil, ├«n anii treizeci ai secolului al XVII-lea. Primul document scris care atest─â existen┼úa edificiului construit dateaz─â din 1631. Mik├│ primise drept danie de la Gabriel Bethlen ÔÇ×domeniul domnesc din SzeredaÔÇŁ ┼či, ├«n acela┼či timp, aprobare de construire a cet─â┼úii. ├Än 1636, castelul trece ├«n proprietatea lui Damokos Tam├ís, jude suprem al scaunului Ciuc. La 21 octombrie 1661, trupele turco-t─âtare conduse de Ali, pa┼č─â de Timi┼čoara, invadeaz─â Ciucul, ocup─â ┼či incendiaz─â castelul.

Cu mici întreruperi, cetatea s-a aflat în folosinţa armatei

Cetatea este reconstruit─â ├«ntre anii 1714-1716 sub conducerea generalului imperial Stephan Steinville, a┼ča cum atest─â ┼či inscrip┼úia ├«n piatr─â a┼čezat─â deasupra por┼úii de intrare a cet─â┼úii. ├Än 1735, Johann Conrad Weiss, inginer ┼či colonel austriac, realizeaz─â planul castelului, cel mai vechi plan cunoscut p├ón─â acum, care reprezint─â ┼či un document important privind istoricul ┼či etapele de construire.

DSC 1306 jpg jpeg

├Än jurul castelului reconstruit, austriecii au proiectat un sistem de ap─ârare cu patru bastioane italiene┼čti, ale c─ârui urme sunt ┼či ast─âzi vizibile pe latura sudic─â. Pe latura vestic─â au construit un depozit de praf de pu┼čc─â, iar bastionul sud-vestic l-au transformat ├«n capel─â. Tavanul capelei este decorat cu stuc modest, ├«n stil baroc t├órziu, iar ancadramentul gotic al ferestrelor este rezultatul unor transform─âri ulterioare.

├Änc─âperile de la parterul cet─â┼úii au tavan ├«n form─â de bolt─â cilindric─â, cu penetra┼úii de bol┼úi cu dubl─â curbur─â, iar delimitarea nivelelor este marcat─â ├«n exterior de un br├óu din piatr─â cioplit─â. La fiecare bastion, la ├«n─âl┼úimea podului, sunt goluri de tragere. Cetatea astfel ├«nt─ârit─â a reprezentat un punct strategic important la grani┼úa de r─âs─ârit a Imperiului Habsburgic. P├ón─â la organizarea prin for┼ú─â a regimentelor secuie┼čti de grani┼ú─â (1764), este cazarm─â a trupelor imperiale, iar dup─â aceea, p├ón─â ├«n 1849, re┼čedin┼ú─â a comandantului Regimentului I secuiesc de grani┼ú─â. ├Än timpul revolu┼úiei din 1848-1849 a fost sediul comandantului for┼úelor revolu┼úionare din Secuime, G├íl S├índor;dup─â ├«nfr├óngerea revolu┼úiei, cetatea a r─âmas ├«n folosin┼úa armatei. ├Än 1890, ├«n fa┼úa cet─â┼úii, de o parte ┼či de alta a por┼úii-bastion, este ridicat─â o cl─âdire, care a fost demolat─â ├«n 1990. ├Än anii 1880, ┼čan┼úul castelului este umplut. P├ón─â la mijlocul secolului al XX-lea, cu mici ├«ntreruperi, cetatea a fost ├«n folosin┼úa armatei.

 IGP5481 JPG jpeg

Călătorie în timp cu ajutorul filmelor de epocă

├Än Sala F├ónt├ónii, totul este prezentat respect├ónd istoricul ┼či organizarea locului;├«n fa┼úa ochilor vizitatorilor se dezv─âluie o adev─ârat─â micro-istorie arhitectural─â:amprenta boltirilor, nivelul de c─âlcare, latrina ┼či f├ónt├óna, la care se adaug─â obiectele g─âsite aici ┼či expuse cu ocazia cercet─ârilor. Aici ┼či ├«n buc─ât─âria ofi┼úerilor vizitatorul tr─âie┼čte experien┼úa unei c─âl─âtorii ├«n timp cu ajutorul scurt metrajelor de epoc─â. F├ónt├óna prezentat─â ├«n expozi┼úie are ad├óncimea de 10, 7 metri ┼či diametrul de 1, 5 metri;partea superioar─â a fost l─ârgit─â ├«n secolul al XVIII-lea la 2, 5 metri, c├ónd s-a ad─âugat un canal de scurgere. ├Än timp ce func┼úiona, f├ónt├óna folosea dou─â g─âle┼úi:├«n timp ce una cobora, cealalt─â se ridica (astfel, prin ├«mp─âr┼úirea greut─â┼úii, era mai u┼čoar─â ridicarea g─âle┼úii pline cu ap─â). ÔÇ×G─âleataÔÇŁ este o unitate de m─âsur─â veche, av├ónd capacitatea de sfert de ako, adic─â 8 cupe, altfel spus 16 itce ÔÇô 11, 3 litri.

Ultima sal─â de expozi┼úie din castelul-cetate prezint─â o ampl─â istorie militar─â. Prin armele de secol XV-XIX, muzeul reconstituie evolu┼úia armamentelor, prin replici fidele ┼či palpabile. Evolu┼úia castelului este prezentat─â cu ajutorul unei machete, a releveelor de epoc─â ┼či a anima┼úiei 3D.