Un secol de studii sud est europene ├«n Rom├ónia  Bilan╚Ť istoriografic jpeg

Un secol de studii sud-est europene ├«n Rom├ónia. Bilan╚Ť istoriografic

Autor: Redac╚Ťia

├Än urm─â cu peste 100 de ani, ├«n plin─â maturitate creatoare, istoricul Nicolae Iorga fonda, ├«mpreun─â cu Gheorghe Murgoci ╚Öi Vasile P├órvan, Institutul de Studii Sud-Est Europene, ├«n╚Ťeleg├ónd importan╚Ťa cercet─ârii istoriei acestui spa╚Ťiu european situat la intersec╚Ťia mai multor culturi ╚Öi civiliza╚Ťii.

Institutul ├«nfiin╚Ťat de Nicolae Iorga era primul de acest fel din lume, iar prin studiile ╚Öi cercet─ârile realizate reu╚Öea, ├«n scurt timp, s─â impun─â pe plan interna╚Ťional o disciplin─â ╚Ötiin╚Ťific─â autonom─â.

Academia Rom├ón─â va marca acest moment aniversar prin organizarea, ├«n perioada 15-16 octombrie 2018, a colocviului ÔÇ×Un secol de studii sud-est europene ├«n Rom├ónia. Bilan╚Ť istoriograficÔÇť, eveniment g─âzduit de Amfiteatrul ÔÇ×Ion Heliade R─âdulescuÔÇť al Bibliotecii Academiei Rom├óne.

Lucr─ârile colocviului vor fi deschise luni, 15 octombrie 2018, ora 9:45 de acad. R─âzvan Theodorescu, vicepre╚Öedinte al Academiei Rom├óne, iar conferin╚Ťa inaugural─â va fi sus╚Ťinut─â de acad. Oliver J. Schmitt, vicepre╚Öedinte al Academiei Austriece de ╚śtiin╚Ťe.

├Än cadrul celor patru sesiuni ╚Ötiin╚Ťifice vor lua cuv├óntul: dr. Andrei Timotin, directorul Institutului de Studii Sud-Est Europene al Academiei Rom├óne, prof.univ. Andrei Pippidi, membru corespondent al Academiei Rom├óne, dr. Ovidiu Cristea, director al Institutului ÔÇ×N. IorgaÔÇť al Academiei Rom├óne, cercet─âtorii Petre Guran, Daniel Cain, Ioana Feodorov, Vasilica Lungu, C─ât─âlina V─ât─â╚Öescu, Ion Talo╚Ö, care vor face o trecere ├«n revist─â a activit─â╚Ťii centenare a Institutului de Studii Sud-este Europene ╚Öi a marilor personalit─â╚Ťi care au contribuit la progresul cunoa╚Öterii popoarelor din aceast─â zon─â a Europei. ├Äntre temele abordate se num─âr─â: locul studiilor bizantine, semnifica╚Ťia conceptului ÔÇ×Bizan╚Ť dup─â Bizan╚ŤÔÇť, cercet─ârile de istorie otoman─â, folclorul literar sud-est european, cercet─ârile de lingvistic─â balcanic─â, locul civiliza╚Ťiei arabe cre╚Ötine, problematica cercet─ârii vechilor texte slavone, istoriografia greac─â, studiile neolene ╚Öi altele, informeaz─â un comunicat al Biroului de pres─â al Academiei Rom├óne.

Afis Studii balcanice 100 jpg jpeg

├Änfiin╚Ťat ├«n anul 1914, Institutul de Studii Sud-Est Europene a avut ca scop ÔÇ×studierea limbilor na╚Ťiunilor din regiunea carpatic─â ╚Öi balcanic─â, precum ╚Öi a celor din imediata apropiere a frontierei noastre de Nord ╚Öi Est, ├«ndrumarea, ajutarea ╚Öi organizarea cercet─ârilor ╚Ötiin╚Ťifice ├«n domeniul istoriei, geografiei, etnografiei, arheologiei, folklorului, artei ╚Öi economiei politiceÔÇť, a╚Öa cum stabilesc fondatorii N. Iorga, V. P├órvan ╚Öi Gh. Murgoci ├«n ÔÇ×Regulamentul Institutului de Studii Sud-Est Europene, art. 1ÔÇť, elaborat ├«n 1921.

Dou─â decenii mai t├órziu, ├«n 1937, istoricul Victor Papacostea fondeaz─â, ├«n paralel, Institutul de Studii ╚Öi Cercet─âri Balcanice, av├ónd acela╚Öi obiectiv general: studiul aprofundat al vie╚Ťii ╚Öi culturii popoarelor din Sud-Estul Europei, din Antichitate p├ón─â ├«n epoca contemporan─â.

Regimul comunist va desfiin╚Ťa ├«n 1947 ambele institute, care vor rena╚Öte abia ├«n 1963, ├«n cadrul Academiei Rom├óne, unificate sub titulatura Institutul de Studii Sud-Est Europene ╚Öi p─âstr├óndu-╚Öi intacte obiectivele generale ╚Öi caracterul interdisciplinar. Sub aceast─â nou─â ├«nf─â╚Ťi╚Öare, Institutul ╚Öi-a redob├óndit rapid renumele interna╚Ťional prin calitatea cercet─ârilor membrilor s─âi ╚Öi a studiilor publicate ├«n principala sa publica╚Ťie, ÔÇ×Revue des ├ëtudes sud-est europ├ęennesÔÇť, ├«nfiin╚Ťat─â ├«n 1963 ╚Öi care continu─â ├«n prezent.

Reorganizarea Institutului a fost ├«nso╚Ťit─â de ├«nfiin╚Ťarea unei Asocia╚Ťii Interna╚Ťionale de Studii Sud-Est Europene (AIESEE), al c─ârei sediu central se afl─â la Bucure╚Öti, sub egida c─âreia au fost organizate regulat, ├«ncep├ónd din 1966, 11 Congrese interna╚Ťionale de studii sud-est europene, dintre care dou─â la Bucure╚Öti, ├«n 1974 ╚Öi 1999, urm─âtorul Congres urm├ónd s─â aib─â loc din nou la Bucure╚Öti, ├«n 2019.