Un secol de studii sud-est europene în România. Bilanț istoriografic
În urmă cu peste 100 de ani, în plină maturitate creatoare, istoricul Nicolae Iorga fonda, împreună cu Gheorghe Murgoci și Vasile Pârvan, Institutul de Studii Sud-Est Europene, înțelegând importanța cercetării istoriei acestui spațiu european situat la intersecția mai multor culturi și civilizații.
Institutul înființat de Nicolae Iorga era primul de acest fel din lume, iar prin studiile și cercetările realizate reușea, în scurt timp, să impună pe plan internațional o disciplină științifică autonomă.
Academia Română va marca acest moment aniversar prin organizarea, în perioada 15-16 octombrie 2018, a colocviului „Un secol de studii sud-est europene în România. Bilanț istoriografic“, eveniment găzduit de Amfiteatrul „Ion Heliade Rădulescu“ al Bibliotecii Academiei Române.
Lucrările colocviului vor fi deschise luni, 15 octombrie 2018, ora 9:45 de acad. Răzvan Theodorescu, vicepreședinte al Academiei Române, iar conferința inaugurală va fi susținută de acad. Oliver J. Schmitt, vicepreședinte al Academiei Austriece de Științe.
În cadrul celor patru sesiuni științifice vor lua cuvântul: dr. Andrei Timotin, directorul Institutului de Studii Sud-Est Europene al Academiei Române, prof.univ. Andrei Pippidi, membru corespondent al Academiei Române, dr. Ovidiu Cristea, director al Institutului „N. Iorga“ al Academiei Române, cercetătorii Petre Guran, Daniel Cain, Ioana Feodorov, Vasilica Lungu, Cătălina Vătășescu, Ion Taloș, care vor face o trecere în revistă a activității centenare a Institutului de Studii Sud-este Europene și a marilor personalități care au contribuit la progresul cunoașterii popoarelor din această zonă a Europei. Între temele abordate se numără: locul studiilor bizantine, semnificația conceptului „Bizanț după Bizanț“, cercetările de istorie otomană, folclorul literar sud-est european, cercetările de lingvistică balcanică, locul civilizației arabe creștine, problematica cercetării vechilor texte slavone, istoriografia greacă, studiile neolene și altele, informează un comunicat al Biroului de presă al Academiei Române.
Înființat în anul 1914, Institutul de Studii Sud-Est Europene a avut ca scop „studierea limbilor națiunilor din regiunea carpatică și balcanică, precum și a celor din imediata apropiere a frontierei noastre de Nord și Est, îndrumarea, ajutarea și organizarea cercetărilor științifice în domeniul istoriei, geografiei, etnografiei, arheologiei, folklorului, artei și economiei politice“, așa cum stabilesc fondatorii N. Iorga, V. Pârvan și Gh. Murgoci în „Regulamentul Institutului de Studii Sud-Est Europene, art. 1“, elaborat în 1921.
Două decenii mai târziu, în 1937, istoricul Victor Papacostea fondează, în paralel, Institutul de Studii și Cercetări Balcanice, având același obiectiv general: studiul aprofundat al vieții și culturii popoarelor din Sud-Estul Europei, din Antichitate până în epoca contemporană.
Regimul comunist va desființa în 1947 ambele institute, care vor renaște abia în 1963, în cadrul Academiei Române, unificate sub titulatura Institutul de Studii Sud-Est Europene și păstrându-și intacte obiectivele generale și caracterul interdisciplinar. Sub această nouă înfățișare, Institutul și-a redobândit rapid renumele internațional prin calitatea cercetărilor membrilor săi și a studiilor publicate în principala sa publicație, „Revue des Études sud-est européennes“, înființată în 1963 și care continuă în prezent.
Reorganizarea Institutului a fost însoțită de înființarea unei Asociații Internaționale de Studii Sud-Est Europene (AIESEE), al cărei sediu central se află la București, sub egida căreia au fost organizate regulat, începând din 1966, 11 Congrese internaționale de studii sud-est europene, dintre care două la București, în 1974 și 1999, următorul Congres urmând să aibă loc din nou la București, în 2019.