Topoare din depozitul de bronzuri descoperit la Drajna de Jos, expuse la MNIR

Descoperit în două etape, în 1914 și 1916, cu ocazia săpării unei gropi de extragere a lutului într-un punct situat „lângă drumul văii”, pe malul stâng al Teleajenului, depozitul de la Drajna de Jos este unul din contextele semnificative ale perioadei târzii a epocii bronzului (a doua jumătate a mileniului al II-lea a.Chr.) atât prin numărul mare de obiecte din componență (peste 240 în momentul descoperirii), cât și prin diversitatea stilistică a acestora: celturi, seceri, topoare cu gaura de înmănușare transversală, fragmente de spade, vârfuri de lance.

Dintre acestea pot fi vizionate în expoziția Capodopere din patrimoniul Muzeului Național de Istorie a României, organizată în holul central al muzeului, patru topoare cu gaură de înmănușare transversală: un topor cu ceafa prelungită, un „topor-ciocan” și două topoare cu disc, scrie Muzeul Național de Istorie a României (MNIR), pe pagina de Facebook a instituției.

Prin decorul lor, topoarele cu disc aparțin aceleiași comunități stilistice împreună cu un alt obiect din componența depozitului, și anume un sceptru cu „tăiș” rulat. Aceste obiecte de prestigiu pun în relație contextul acumulării și depunerii bronzurilor de la Drajna de Jos cu diferite spații geografice.

Topoarele cu disc fac trimitere la bazinul superior al Tisei, zona în care se concentrează cele mai multe piese de acest tip. Sceptrul și fragmentul de spadă miceniană din componența depozitului trasează relații cu spațiul balcanic și egeean. Semnificativ pentru ilustrarea dinamicii relațiilor supra-regionale din perioada târzie a epocii bronzului este faptul că un sceptru de piatră asemănător piesei de bronz din depozitul de la Drajna de Jos a fost descoperit în inventarul bogat al unei nave naufragiate la Uluburun, în apropierea coastei sudice a Turciei.

Dispunerea secerilor în cerc și a vârfurilor de lance în centru, așa cum este consemnată în povestea descoperirii depozitului, ar reflecta o estetică a depunerii pieselor în pământ (probabil, cândva în secolul al XIII-lea a.Chr.) care accentuează intenționalitatea acestui act, cu o semnificație simbolică. (informație științificăꓽ dr. Sorin Oanță-Marghitu, MNIR)

→