Timișoara în a doua jumătate a secolului al XIX-lea

În 5 februarie 1867 s-a încheiat acordul austro-ungar, privind crearea monarhiei dualiste austro-ungare, Banatul fiind încorporat Ungariei.

Pentru Banat, dualismul austro-ungar, care coincide în linii mari cu Belle Époque-ul european, a reprezentat o perioadă de mare avânt, progres și prosperitate, fiind create premisele unei transformări urbane moderne, ceea ce a condus la o modificare totală a înfățișării și întinderii orașului, printr-o amplă politică edilitară, scrie Muzeul Național al Banatului, pe pagina de Facebook a instituției.

Un prim pas în direcția edificării unui sistem edilitar compact și organizat a fost revocarea interdicției de construcție pe esplanadă în 1868, transformarea fundamentală fiind însă posibilă abia după 1891, când defortificarea a fost oficial aprobată, lucrările de demolare și de nivelare a zidurilor fortificației extinzându-se până în anul 1910, în tot acest timp orașul folosind pentru noi construcții aproximativ șapte milioane de cărămizi și vânzând în vederea refolosirii peste nouăsprezece milioane.

Toate aceste măsuri au dus la eliberarea unor mari suprafețe în intravilan, urmărindu-se realizarea unor legături mai strânse între zona centrală și periferii.

Franz Ferch - Bastionul cu teatrul. Desen în tuș, databil în anii 1950

Mai multe detalii, imagini și povești despre Banat, Timișoara și nu numai, regăsiți în expoziția „MEMORIA OBIECTELOR ȘI CULTURA URBANĂ ÎN VESTUL ROMÂNIEI”. Expunerea poate fi vizitată în mansarda B2 a Bastionului Maria Theresia din Timișoara până la sfârșitul lunii martie.

_{Foto sus: Franz Ferch - Poarta Vienei. Desen în tuș, databil în anii 1950 (© Muzeul Național al Banatului)}