Rezoluția conferinței „Migrația internațională și viitorul demografic al României. De la diagnostic la politici eficiente”
În data de 25 noiembrie 2025 Institutul Național de Cercetări Economice ,,Costin C. Kirițescu” și institutele din cadrul acestuia, au organizat, sub coordonarea Academiei Române, conferința „Migrația internațională și viitorul demografic al României. De la diagnostic la politici eficiente”, care a reunit specialiști în domeniile economiei și demografiei, reprezentanți ai autorităților statului și reprezentanți ai mediului de afaceri.
În cadrul conferinței au fost prezentate principalele aspecte ale impactului migrației asupra dezvoltării socio-economice a țării și s-a menționat faptul că în ultimii 35 de ani peste 4,5 milioane de cetățeni români au părăsit țara fiind emigranți permanenți sau temporari în alte țări, România fiind a doua țară din lume din acest punct de vedere, informează un comunicat al Academiei Române.
Conform sursei citate, având la bază analizele prezentate, care evidențiază un declin demografic accelerat, determinat de o dublă criză – spor natural negativ și emigrație masivă a populației active – se impune adoptarea unei strategii naționale integrate. Aceasta trebuie să acționeze simultan pe patru direcții strategice interconectate, pentru a produce îmbunătățiri semnificative.
I. Nevoia de date coerente
Scop: Cunoașterea, monitorizarea și evaluarea fenomenului.
Datele actualizate, culese în mod continuu sunt o condiție esențială pentru a putea interveni cu succes în modelarea migrației internaționale.
II: Stabilizarea populației active și reducerea emigrației de exod („Brain Drain”)
Scop: Crearea de oportunități competitive în România pentru a reduce presiunea emigrării, în special în rândul tinerilor și al persoanelor cu înaltă calificare.
1. Politici de dezvoltare regională echilibrate: Implementarea unor programe de investiții publice și stimulente fiscale (ex: scutiri de taxe în primii ani de activitate), pentru a încuraja dezvoltarea de poli de creștere economică în afara marilor centre urbane, vizând direct reducerea depopulării zonelor rurale și a orașelor mici, așa cum reiese din analiza datelor de migrație.
2. Conectarea sistemului educațional la piața muncii: O reformă structurală care să coreleze oferta educațională (în special în învățământul universitar și tehnic) cu cererea reală din sectoarele economice cheie (IT, inginerie, sănătate, agricultură modernă), pentru a oferi absolvenților perspective clare de carieră în țară.
3. Îmbunătățirea calității serviciilor publice fundamentale: Creșterea investițiilor în sănătate, educație și infrastructură la nivel local. Decizia de a emigra este adesea influențată nu doar de salariu, ci și de calitatea vieții și de accesul la servicii esențiale pentru o familie.
III: Stimularea migrației de întoarcere și capitalizarea diasporei („Brain Gain”)
Scop: Transformarea diasporei dintr-o pierdere netă într-un motor de dezvoltare prin crearea de legături pentru întoarcerea în țară a capitalului uman și financiar.
1. Programe de reintegrare profesională și antreprenorială: Extinderea schemelor de finanțare dedicate românilor din diaspora care doresc să se întoarcă pentru a deschide o afacere (ex: granturi extinse și simplificate), valorificând astfel competențele și cunoștințele dobândite în străinătate, pentru a transforma „brain drain-ul” în „brain circulation”.
2. Debirocratizarea recunoașterii calificărilor: Crearea unui ghișeu unic, digitalizat și rapid, pentru recunoașterea automată a diplomelor și a calificărilor obținute în statele membre ale UE, eliminând una dintre cele mai mari bariere pentru specialiștii care iau în considerare întoarcerea.
3. Politici fiscale coerente pentru Remitențe: Dezvoltarea unor instrumente financiare (ex: obligațiuni de stat cu dobânzi preferențiale pentru diaspora) care să încurajeze transformarea remitențelor din capital de consum în capital de investiții, canalizând aceste fonduri către dezvoltarea economică locală.
IV: Atragerea și integrarea imigranților (Paradigmă strategică nouă)
Scop: Recunoașterea faptului că migrația de întoarcere și creșterea natalității nu vor putea, pe termen mediu, să compenseze deficitul demografic, și gestionarea proactivă a imigrației ca soluție necesară.
1. Strategie Națională coerentă privind migrația în muncă: Actualizarea strategiei pe termen mediu pentru atragerea controlată a forței de muncă din țări terțe, pe baza nevoilor reale ale sectoarelor economice (construcții, agricultură, servicii de îngrijire, Horeca), corelată cu acorduri bilaterale care să garanteze protecția lucrătorilor.
2. Programe naționale de integrare: Finanțarea unor programe obligatorii de integrare pentru imigranți, care să includă cursuri de limbă română, orientare culturală și consiliere juridică, pentru a facilita tranziția lor și a preveni crearea unor enclave sociale marginalizate.
3. Campanii publice de informare și combatere a xenofobiei: Pregătirea populației autohtone pentru o societate mai diversă cultural, prin campanii media care să sublinieze contribuția economică și culturală a imigranților, să furnizeze date demografice și economice care să justifice necesitatea imigranților și să combată stereotipurile și tendințele xenofobe.
Documentul oferă un plan coerent și realizabil pentru a inversa tendințele negative ale migrației. El transformă o problemă cronică într-o oportunitate strategică de dezvoltare. Apelăm la Guvernul României și la Parlament să adopte acest cadru strategic și să-i aloce resursele financiare și instituționale necesare, inclusiv prin canalizarea fondurilor europene, în cel mai scurt timp posibil.
