Pivniţele Rhein&Cie - Istorie și tradiţie din 1892

Spumantul Rhein Extra – un produs preferat de elitele Vechiului Regat și României interbelice

Fondatorii: Frații Rhein din Brașov și Regele Carol I

În 1886, când Wilhelm August Rhein, primul dintre cei trei fraţi Rhein, sosea la Azuga, în România Vechiului Regat, zona era dominată de sălbăticie. Ici-colo câteva căsuţe răzleţe semnalau timid prezenţa umană. În scurt timp, peisajul s-a schimbat semnificativ: dintr-odată au răsărit o sumedenie de fabrici, iar 14 ani mai târziu despre locul acesta se vorbea cu admiraţie la Expoziţia Universală de la Paris. Transformarea, aparent neașteptată, s-a datorat voinţei extraordinare a unor oameni aparte. Regele Carol I a fost cel care a dorit să facă din Valea Prahovei o veritabilă vitrină a modernizării României prin crearea aici a unui complex industrial care, pe de o parte, să răspundă necesităţilor pieţei interne și să reducă dependenţa de importuri din străinătate a unor produse esenţiale, iar, pe de altă parte, să ofere, prin implicare personală, un exemplu pentru întreaga ţară că prin muncă și stăruinţă și la noi se poate reuși. Câţiva tineri sași veniţi din Brașov la chemarea Regelui Carol I au fost eroii care au produs acest salt semnificativ la Azuga. Fraţii Wilhelm August, Ludwig și Heinrich Rhein au fost oamenii care au pus bazele unui veritabil imperiu industrial, iar urmașii lor au continuat munca până la instaurarea comunismului în România.

Una dintre fabricile ridicate de ei a fost și cea numită Pivniţele Rhein&C^ie. Aceasta a evoluat de la un depozit de vinuri, în 1892, la prima mare fabrică naţională de șampanie în 1905¹. Industria de la Azuga s-a ridicat cu sprijinul direct și personal al Regelui Carol I. Suveranul a acordat un veritabil cec în alb acestor iniţiative, oferind spre concesiune terenuri din domeniul său privat și investind din banii proprii în acţiunile acestor fabrici.

În paranteză fie spus, familia regală a deţinut acţiuni la Pivniţele Rhein&C^ie până la momentul naţionalizării din 1948. Revenind la firul naraţiunii, vom consemna că presa vremii a explicat și raţiunile acestei iniţiative a Regelui Carol I: „De ce România, care are cel mai bun pământ de vie şi cel mai admirabil soare, nu s’ar sui şi mai sus? De ce România să nu încerce a face şi ea din vinurile ei excelente, șampanie – vin spumos natural – cum fac Francezii, Germanii şi chiar Elveţienii? De ce România să fie tributara străinilor şi să nu producă ea însăş vinul său spumos? ... Sub direcţiunea lui personală s-a înfiinţat, în munţii dela Azuga, prima instalaţiune de producţiune a șampaniei naturale românești. Zi de zi, el însuș a controlat procedeul manutanţiunei ei – nu zic înadins, fabricaţiunii –, căci șampania naturală nu este decât un vin fermentat natural, închis în butelie (cu o agrafă, ca să nu sară dopul) în care s-au adăogat fermenţi selecţionaţi și puţin zahăr de trestie. Astfel s-a născut această industrie românească“. („Universul“, 12 septembrie 1930)

Ingredientele care au făcut ca spumantele Rhein de la Azuga să devină cele mai populare băuturi în România primei jumătăți a veacului al XX-lea

Beneficiind de sprijinul regal substanţial, Heinrich Rhein, cel care s-a ocupat personal de înfiinţarea fabricii de vinuri spumante Pivniţele Rhein&C^ie, a ridicat în 1902 o pivniţă de suprafaţă (unică în România), a adus personal din Franţa pentru a supraveghea procesul de obţinere a spumantelor Rhein și a vinurilor.

Materia primă utilizată era un cupaj de struguri ori de vinuri aduse din marile podgorii ale Regatului României, iar sticlele, etichetele și celelalte elemente necesare obţinerii produselor finite proveneau din Germania, Franţa ori Imperiul Austro-Ungar. David Adania, un veritabil patriarh al publicităţii românești, s-a ocupat de publicitatea spumantelor și vinurilor Rhein de la Azuga, iar marile ziare „Adevărul“ și „Universul“ au inserat în permanenţă, din 1905 și până în 1944, reclamele produselor Rhein.

Spumantele și vinurile Rhein - un ambasador al României în Europa. Rhein Extra: spumantul regilor, al elitei și al evenimentelor istoriei anilor 1900-1948 

La 1900, la Paris, Expoziţia Universală intitulată „Bilanţul unui secol“ își deschidea porţile pentru milioane de vizitatori veniţi de pretutindeni, iar printre sutele de firme din industria vinurilor și spumantelor sosite aici din toată lumea era prezentă și făbricuţa de la Azuga. Spre uimirea multora, firma fraţilor Rhein s-a întors de la Paris cu o onorantă medalie de bronz pentru vinurile sale. Cinci ani mai târziu, la Londra, la Expoziţia Colonială, spumantul Rhein Sec a obţinut medalia de aur. Performanţa aceasta – medalia de aur – era repetată la Expoziţia Generală Română de la 1906, la Expoziţia Universală de la Barcelona din 1929 și la cea de la Bruxelles din 1935. Toate aceste medalii reprezentau o dovadă că iniţiativa Regelui Carol I și a fraţilor Rhein a fost încununată de succes. În plus, din 1904 și până în 1947, Pivniţele Rhein&C^ie au deţinut onorantul titlu de „Furnizor al Curţii Regale a României“, titlu care era o garanţie în sine a calităţii spumantelor de la Azuga.

De altfel, compania Pivniţele Rhein&C^ie a fost și primul producător din industria de profil care a deţinut acest titlu. Istoria spumantelor Rhein are legătură inclusiv cu celebrul tren Orient-Express, întrucât până la Marele Război trenul oprea la Constanţa, iar de aici călătorii erau îmbarcaţi pe vapoare spre Constantinopol. În restaurantele acestor vapoare, călătorii puteau consuma spumantele de la Azuga. Iar relaţia aceasta a continuat și după Marele Război. Așadar, nu e de mirare că în societatea românească a primei jumătăţi a secolului XX spumantele Rhein: Extra, Sec, Club, Very Dry, Royal, Nature, Brut au devenit cele mai populare și cele mai consumate. La toate marile recepţii ale Casei Regale și ale ministerelor, la banchetele și sărbătorile private, produsele Rhein erau nelipsite, iar presa vremii abundă de mărturii în acest sens.

Foto: Meniul pregătit de Casa Capșa cu ocazia încoronării și avizat de generalul Berthelot

De departe, evenimentul cel mai semnificativ pentru istoria Pivniţelor Rhein&C^ie a fost acela al prezenţei spumantului Rhein Extra pe lista meniului banchetului regal care a încheiat ceremonia încoronării suveranilor României Mari – Regele Ferdinand și Regina Maria – din ziua de 15 octombrie 1922 de la Alba Iulia. De prisos să mai spunem că printre cei 300 de participanţi s-au aflat capete încoronate ale Europei, ambasadori, mareșalul francez Foch, generalul Berthelot și întreg guvernul român condus de Ion I.C. Brătianu.

Pivnițele Rhein&C^ie 1892 - Un crez și o misiune: respect pentru tradiție și continuitate

Vicisitudinile istoriei au determinat ca, în 1948, compania Pivniţele Rhein&C^ie să fie naţionalizată, dar aici s-a produs tot spumant, chiar dacă sub altă denumire. Astfel, filonul acesta autentic al Rhein a supravieţuit. La Azuga, pivniţa de la 1902, știinţa de a se obţine vin spumant prin metoda tradiţională și prin utilizarea strugurilor din viile proprii aflate în Podgoria Dealu Mare s-au păstrat nealterate de timp și de schimbările istoriei. Și în prezent spumantele Rhein sunt obţinute la fel ca acum mai bine de 100 de ani. Astăzi, pivniţele Rhein&C^ie sunt parte a Alexandrion Group, cel mai puternic actor pe piaţa românească a băuturilor spirtuoase și un veritabil ambasador al României în plan internaţional. Produsele obţinute în fabricile Alexandrion Group din România sunt întâlnite în peste 60 de ţări, iar la marile târguri și expoziţii internaţionale de profil băuturile spirtoase, vinurile și spumantele Grupului Alexandrion sunt prezente, apreciate și, mai ales, premiate. Succesul de azi al Pivniţelor Rhein&C^ie s-a datorat unor oameni care au dovedit, așa cum au făcut fondatorii la 1892, respect pentru calitate, tradiţie și pentru oamenii acestor locuri. Președintele Alexandrion Group, dl. Nawaf Salameh (foto), consideră că onorarea memoriei fondatorilor, a Regelui Carol I și a familiei Rhein se face la Azuga, zi de zi, prin munca și produsele de bună calitate care ies de aici și merg în toată România și chiar peste graniţe.

Și nu este o întâmplare că, venind din nou în vizită pe aceste meleaguri, cu ocazia reluării colaborării companiei cu Casa Regală a României, Regele Mihai I a lăsat așternute gândurile sale despre ceea ce a văzut și aflat la Pivniţele Rhein&C^ie: „Regina și cu mine am petrecut o seară de neuitat împreună cu toţi cei care au pus suflet pentru ca acest loc pitoresc să devină o mărturie a ceea ce a fost odată furnizorul Casei Regale. Este o mândrie pentru noi să vedem că cetăţenii altor ţări preţuiesc frumuseţile și istoria ţării noastre și ni se alătură în redescoperirea valorilor acestui neam. Vă felicit pentru ceea ce aţi realizat în acest colţ de Românie!“

Cartea de onoare a Pivniţelor Rhein&C^ie 1892 este o dovadă vie a aprecierii și bucuriei celor care aici, la Azuga, au descoperit un rarisim spaţiu cu istorie și tradiţie neîntreruptă. De la înalţi oaspeţi, la turiști români ori străini, paginile acestei cărţi cuprind menţiuni care relevă încântarea de a vizita pivniţele și muzeul spumantelor Rhein, de a consuma meniurile care evocă regalitatea și multiculturalitatea acestor locuri ori excelentele condiţii de găzduire oferite de camerele pentru turiști ale Pivniţelor Rhein&C^ie 1892. Pivniţele Rhein&C^ie oferă călătorului care vine astăzi aici trăiri și experienţe unice: el calcă pe urmele celor patru regi ai României care au vizitat adeseori aceste locuri, este martor privilegiat al istoriei locurilor de unde a început procesul de modernizare a Vechiului Regat. În plus, experienţele acestea se continuă cu privilegiul de a avea la restaurantul Pivniţelor Rhein&C^ie 1892 un meniu regal care include și Rhein Extra, spumantul care, acum un veac, în 1922, a fost prezent în cupele regilor României și Europei. Cu siguranţă, e o experienţă de neuitat și, mai ales, un vis de împlinit!

Notă:

În documentele istorice ale începuturilor acestei fabrici și până în 1948 termenul folosit era acela de șampanie. Astăzi, conform legislaţiei internaţionale, termenul utilizat este acela de vin spumant.