Pivnițele Rhein Azuga și prima șampanie produsă în România
Radio România Cultural și Revista Historia, prin vocea Danielei Ivanov, vă aduc un proiect cultural inedit „Povești parfumate”
Povestea de azi ne întoarce mult în timp, într-un loc dintre munți pe care oameni pricepuți l-au făcut celebru în lume. Regele Carol I, prin condițiile oferite sașilor din Brașov, sprijină industrializarea micului sat Azuga unde vor apărea fabrici de bere, postav și șampanie. Pivnițele Rhein există și azi, la fel și produsele care poartă acest nume de peste 100 de ani.
În direct puteți asculta în premieră ON AIR, pe postul Radio Romania Cultural de luni până vineri, de la ora 17.00, iar pe site-ul nostru găsiți înregistrarile împodobite și cu imagini.
Când domnitorul Carol I a venit în România în 1866, spațiul acesta era un melanj de Orient fanariot și insule de Europă. De aceea, Carol I, secondat de liberalii lui Ion C. Brătianu, a patronat procesul de modernizare pe parcursul lungii sale domnii. În țară au venit, rând pe rând, numeroși specialiști și firme din Occident și nu numai. Hohenzollernul de la București era o garanție că afacerile și viețile lor vor fi protejate.
Printre numeroșii antreprenori și investitori, ca să utilizăm terminologia prezentului, care au ales să răspundă chemărilor lui Carol I s-au aflat și câțiva sași din Brașov care aparțineau unor familii cu oarecare stare și care au decis să vină și să facă afaceri în tânărul stat român. A contat și faptul că, la 1879, Brașovul era deja legat de București printr-o linie de cale ferată care permitea deplasarea mărfurilor cu rapiditate. Numai negustorii brașoveni știau cât lobby făcuseră încă de prin 1850 pentru această legătură vitală pentru afacerile lor...
Odată cu crearea Domeniilor Coroanei, cu ridicarea și inaugurarea Castelului Peleș și cu prezența familiei regale la Sinaia au apărut o mulțime de oportunități. Regele Carol I a făcut un pas vizionar: a concesionat unor cetățeni străini zeci de hectare din domeniul regal cuprins în zona Sinaia-Predeal, în schimbul unor chirii modice. Acești străini veneau în Vechiul Regat cu capital, tehnologii și cu știința utilizării instrumentelor modernizării. Ei aveau să-i învețe pe români, să-i încurajeze să participe la crearea unei economii naționale puternice.
În plus, o fereastră de oportunitate politică și legislativă – războiul vamal dintre România și Austro-Ungaria și Legea de Încurajare a Industriei Naționale au reprezentat rațiunile pentru care o mână de sași din Brașov au ales să se mute în Vechiul Regat și să înceapă de pe la 1880 o serie de afaceri. Frații Carol și Samuel Schiel, Peter Scheeser, frații Wilhelm, Heinrich și Ludwig Rhein, Carl Ganzert au fost brașovenii care au răspuns chemării lui Carol I, intuind că afacerile lor vor înflori.
