Pictorul ┼či florile  Expozi┼úie   medalion jpeg

Pictorul ┼či florile. Expozi┼úie - medalion

ÔÇ×Natura nu trebuie s-o imi┼úi, nici s─â o copiezi, trebuie s─â lucrezi ├«n felul ei... Cum se poate lucra ├«n felul ei? S─â ┼čtii s─â observi, asta-i cheia... Natura ├«┼úi d─â pove┼úe, c├ónd te pricepi s─â observi. Noi, arti┼čtii, privim cu ochiul, dar lucr─âm cu sufletul.ÔÇŁ A┼ča spunea Luchian, pictorul anemonelor. P├ón─â la ├«nceputul lunii aprilie a anului viitor, iubitorii de frumos sunt invita┼úi la Muzeul Na┼úional de Art─â al Rom├óniei s─â p─â┼čeasc─â printre florile lui ┼×tefan Luchian. ├Än cadrul Galeriei de Art─â Rom├óneasc─â Modern─â sunt expuse 11 tablouri de naturi statice cu flori, realizate de c─âtre Luchian ├«n ultima parte a vie┼úii.

Luchian ┼či-a descoperit pasiunea pentru pictur─â ├«nc─â din copil─ârie ÔÇô la 16 ani, el deja realizeaz─â primul s─âu tabloul ├«n ulei. Cu toate c─â la ├«nceput, fiind influen┼úat de c─âtre profesorii s─âi, considera c─â academismul este banal ┼či prea insensibil pentru a exprima tr─âirile de la finalul secolului al XIX-lea, ┼×tefan Luchian ajunge s─â studieze doi ani la Academia de Arte Frumoase de la M├╝nchen. De╚Öi p├ón─â la moartea mamei sale, ├«n 1892, el a studiat la diverse ┼čcoli ┼či academii de arte plastice, Luchian avea s─â m─ârturiseasc─â mai t├órziu c─â ÔÇ×nu m-am ├«mp─âcat niciodat─â cu ┼čcoala... Am ├«nv─â┼úat mai mult de la Grigorescu ┼či prin muzeele ┼či expozi┼úiile din str─âin─âtateÔÇŁ.

luchian 2 jpg jpeg

├Än numai zece ani, cariera lui Luchian a explodat. Expozi┼úii ├«n Rom├ónia, expozi┼úii ├«n str─âin─âtate. A participat cu dou─â pasteluri ┼či la celebra Expozi┼úie Universal─â de la Paris din 1900. Cu toate acestea, situa┼úia financiar─â a pictorului se ├«nr─âut─â┼úea. ├Änceputul secolului XX i-a adus o veste cumplit─â:suferea de scleroz─â multipl─â. La 33 de ani, Luchian este condamnat la paralizie. Aceast─â ultim─â parte a vie┼úii, marcat─â de boala incurabil─â, a dat ┼čansa pictorului de a pune ├«n valoare simbolurile rom├óne┼čti, dar portrete ale muncitorilor de r├ónd, cobzari, zugravi, ciobani. ├Än perioada ├«n care a fost ┼úintuit ├«n fotoliu, el a pictat din memorie ÔÇô peisajele mioritice de la Brebu, micile detalii urbane s─âr─âc─âcioase. Via┼úa i-a dat o ultim─â lovitur─â:paralizia degetelor. Cu pensula legat─â de ├«ncheietura m├óinii, Luchian ┼či-a pus amprenta ├«n istoria artei rom├óne┼čti prin crearea seriei de flori, ├«ncununat─â cu inconfundabilele ÔÇ×AnemoneÔÇŁ.  Dragostea sa pentru pictur─â, devenit─â mistuitoare odat─â cu boala, poart─â simbolul florilor. ÔÇ×Po┼úi s─â desenezi bine, s─â ai culoare c├ót de frumoas─â, dac─â nu pui sim┼úire, nu iese nimicÔÇŁ, spunea ┼×tefan Luchian, de la a c─ârui moarte s-au ├«mplinit ├«n iunie 2016 100 de ani.