Lansarea volumului „Salutări de la Amara! Fragmente de arhitectură și memorie colectivă”
Pe 2 aprilie 2026, ora 18.30, la Casa Mincu din București, Asociația VIRA și Editura Studio Zona lansează primul volum dedicat stațiunii Amara dintr-o perspectivă interdisciplinară: Salutări de la Amara! Fragmente de arhitectură și memorie colectivă, semnat de Romelia Călin, Iuliana Dumitru, Adelina Ștefan și Ștefania Tîrcă.
Proiectul este susținut de Ordinul Arhitecților din România din Timbrul de Arhitectură, informează un comunicat al organizatorilor evenimentului.
De ce Amara?
Amara este una dintre puținele stațiuni balneare din România în care arhitectura socialistă nu este doar prezentă, ci încă funcțională. Hotelurile Lebăda, Ialomița și Parc, construite între 1969 și 1984, continuă să găzduiască turiști și pacienți veniți pentru nămoloterapie și hidroterapie — un turism de masă cu rădăcini adânci în politicile sociale ale epocii comuniste. Tocmai această particularitate face din Amara un studiu de caz valoros: stațiunea ilustrează cum un model de organizare a timpului liber, a îngrijirii corpului și a turismului de masă continuă să producă sensuri în prezent.
„De ce Amara? În primul rând pentru că reprezintă o lume pe cale de dispariție şi pe care noi, cercetătorii sociali, avem datoria să o documentăm şi să o păstrăm. Am descoperit la Amara o poveste familiară tuturor stațiunilor balneare din România: o comuniune între investiții «pansament» care țin în viață infrastructura decăzută şi dorința unei categorii mari de oameni de a participa la viața publică, de a fi împreună, de a avea grijă de propriul corp şi de a avea încredere în resursele naturale.” — scriu autorii cărții
Volumul este rezultatul a trei ani de cercetare interdisciplinară desfășurată de Asociația VIRA, organizație cu sediul în Bârlad, cu experiență în documentarea comunităților și a patrimoniului local. Pornind de la o relație personală cu locul — cercetătoarea Romelia Călin și-a petrecut vacanțele copilăriei la Amara — echipa a investigat arhitectura, practicile balneare, memoria colectivă și arta socialistă în spațiile stațiunii.
Ideea cărții a apărut după 3 ani de cercetări, când am simțit că a venit momentul să punem împreună ceea ce am aflat despre cum s-a transformat stațiunea Amara în ultimii 30 de ani, de la o stațiune balneară pentru cei cu bilete prin sindicat și CAP, la o stațiune predominant adresată pensionarilor ce vin cu bilete prin Casa de Pensii. Am vrut să scriem pentru publicul larg și să deschidem o discuție publică despre viitorul stațiunilor balneare, pornind de la a pune în prim plan această lentilă a unei arhitecturi a îngrijirii. În anii 70, când s-au construit marile sanatorii din stațiune, Amara nu avea doar baze terapeutice cu săli de împachetări și bazine cu nămol, ci și cinematografe, cluburi, plaje, alei și parcuri plantate. Spațiul construit era și poate încă să fie parte activă a vindecarii și am vrut să atragem atenția asupra acestui fapt. — spune co-autoarea Romelia Călin
Ce conține volumul
Cartea reunește patru studii complementare, însoțite de o bogată arhivă vizuală și documentară: fotografii de arhivă semnate de Costică Acsinte — fotograful ialomițean ale cărui imagini din perioada interbelică au ajuns să fie celebrate internațional — fotografii contemporane realizate de arhitectul Mihai Rotaru, broșuri și reclame promoționale din era comunistă, planuri de sistematizare și schițe arhitecturale din arhive, fișe de tratament, cărți poștale trimise din stațiune și testimoniale ale turiștilor și pacienților care au frecventat Amara.
Pentru mine, scrierea textului a fost un proces de descoperire, apropiat de o muncă de detectiv. A fost ca o pânză care s-a dezvăluit treptat, iar, privită de la o anumită distanță, am început să văd întregul. Dacă volumul pornește dintr-un efort colectiv de a înțelege transformările stațiunii, pentru mine a fost și un exercițiu de a pune cap la cap urme, imagini și povești care existau deja, dar nu erau citite împreună. — spune cercetătoarea Iuliana Dumitru
Despre autoare
Romelia Călin a studiat sociologie și antropologie socială. Este membră VIRA și colaborator Antropedia, cu expertiză în proiecte de antropologie publică aplicată pe teme legate de patrimoniu cultural, în special balnear și industrial.
Iuliana Dumitru este cercetătoare și lucrătoare culturală, preocupată de memorie, geografii simbolice și reprezentări artistice ale locului. Este doctor în Filologie, cu o teză despre spațiile 2 Mai și Vama Veche, realizată dintr-o perspectivă interdisciplinară și autoetnografică. Din 2021 lucrează la Muzeul Național al Țăranului Român și face parte din proiectul colectiv Stația Experimentală pentru Artă și Viață din Siliștea Snagovului.
Adelina Ștefan este cercetătoare la Universitatea Ostrava din Republica Cehă și bursier al programului "Ștefan Odobleja" din cadrul Colegiului Noua Europă. Este autoarea a numeroase studii și articole pe tema turismului internațional și a consumului în perioada comunistă. În 2024 a publicat cartea Vacationing in Dictatorships: International Tourism in Socialist Romania and Franco's Spain la Editura Cornell University Press.
Ștefania Tîrcă este arhitectă și cercetătoare, cofondatoare a Atelier Govora și vicepreședintă a Asociației Studiogovora. În cadrul studiilor doctorale, cercetează arhitectura balneară românească și dezvoltă proiecte de arhitectură contextuală, restaurare și inițiative culturale dedicate patrimoniului construit.
Mai multe informații sunt disponibile pe site-ul www.amintiridulciamara.ro.
