Istoria unui tipar creștin vechi de 1.500 ani, descoperit în județul Bacău
Un tipar creștin datând din secolul al șaselea este exponatul lunii aprilie la Complexul Muzeal „Iulian Antonescu” Bacău, anunță instituția muzeală.
„Tipar descoperit prin cercetările de suprafață realizate în anul 1961, în satul Zăpodia, punctul «Movilă», comuna Traian, județul Bacău. Obiectul se află în patrimoniul Complexului Muzeal «Iulian Antonescu» Bacău, cu nr. de inventar 846, este datat în secolul al VI-lea și are următoarele dimensiuni: Lungimea = 8,9 cm; lățimea = 7,3 cm; Grosime = 4,6 cm.
Este un tipar din piatră, de influență bizantină, cu două orificii și o culee în partea superioară pentru a fi prinse pe un suport. Decorul prezintă în partea de inferioară un model creștin cu capetele brațelor rotunjite, iar la interior cercuri concentrice, în timp ce în partea superioară regăsim motive florale. Rolul acestui tipar este acela de a confecționa aplici sau cruciulițe din metal, iar prezența acestuia în cadrul comunităților din această zonă denotă existența unor doritori care să poarte astfel de obiecte cu caracter creștin, realizate la nivel local.
În lipsa unor izvoare scrise, mărturiile creștine prezente în teritoriile la Est de munții Carpați sunt amplu atestate prin cercetările arheologice, care amintesc de perioada complexă a pătrunderii și răspândirii creștinismului în aceste zone. Fie prin cruciulițe incizate pe vase de lut, sculptate din os sau metale prețioase, fie prin reprezentarea peștelui, amplu atestat în iconografia paleocreștină, fie prin vase de cult, lingurițe pentru Euharistie cu reprezentări umane cu nimb, fie prin tipare sau fibule, toate aceste obiecte de factură sau influență creștină amintesc, în special odată cu secolul al VI-lea, o consolidare a creștinismului și o existență a unor comunități creștine care își afirmă identitatea.
Identificarea tiparului creștin de la Zăpodia, comuna Traian, județul Bacău face parte din seria descoperirilor importante pentru înțelegerea istoriei creștinismului în această zonă. Numeroase obiecte de factură sau influență creștină provin din așezări precum cele de la Botoșana-Suceava, Dodești-Vaslui, Hansca-Republica Moldova sau Davideni-Neamț.
În ceea ce privește județul nostru, pe lângă descoperirea din comuna Traian, menționăm și alte artefacte din zona Ștefan cel Mare. În primul rând, o cataramă bizantină, de tip «Sucidava», datată în secolul al VI-lea, realizată din bronz prin turnare în tipar bivalv, ce are o lungime de 4,7 cm și bucla fixă. Placa scutului este de formă dreptunghiulară și este rotunjită la capete, iar suprafața prezintă o cruce cu brațele egale. Piesa a fost finisată prin pilire și slefuire. De asemenea, tot din localitatea Ștefan cel Mare provin alte trei vase borcan, în stare fragmentară sau întregi, având incizate cruciulițe, în pasta crudă înainte de ardere.
Descoperirea obiectelor paleocreștine, în teritoriile la est de Carpați, denotă o puternică influență și legătură între acest spațiu și civilizația bizantină. În lipsa unor dovezi scrise, mărturiile arheologice surprind importanța răspândirii creștinismului în zonele de la est de Carpați, pentru secolele V-VII, care cel mai probabil a avut loc prin activitatea unor preoți, prin comercianți creștini și a obiectelor comercializate sau prin mișcările de populații de credință creștină. Prezența acestora și dezvoltarea comunităților creștine în aceste zone va contribui în mod decisiv la consolidarea romanității în aceste teritorii și la o diferențiere clară dintre aceștia și populațiile migratoare”, precizează dr. Popovici Elena-Brîndușa, pe pagina de Facebook a Complexului Muzeal „Iulian Antonescu”.
