«Îmi este indiferent dacă în istorie vom intra ca barbari» jpeg

«Îmi este indiferent dacă în istorie vom intra ca barbari»

📁 Recomandări de film
🗓️ 27 septembrie 2018

Pelicula lui Radu Jude abia a avut premiera mondială şi deja este lăudată de către oamenii de specialitate – de altfel, este şi propunerea României pentru Oscar 2019 la categoria „Cel mai bun film într-o limbă străină”. „Variety” spune că este „un film în urma vizionării căruia eşti mai deştept, dar în mod semnificativ îngrozit”. Însă, mai presus de orice, este un film despre conştientizarea relaţiei noastre cu istoria. 

 „A reconstitui vb. IV. Tranz. 1. A constitui din nou, a reface un lucru întreg; a recompune. Fig. A reface din memorie; a evoca, a reconstitui” sau neologismul englezesc „reenactment”. Aşa este definită încercarea de a încropi istoria pe o scenă, cu actori şi figuranţi. Toate până când cade ca un trăznet dialogul protagoniştilor din ultimul film al lui Radu Jude: „Principiul reconstituirilor este realismul maxim! Şi tu nu ţii cont deloc de asta!”, „Mă umflă râsul! Mare realism faceţi voi, ce să spun?! Esenţa războiului e moartea şi eu nu v-am văzut să muriţi pe aici”.

În ultimii ani, curentul a luat amploare şi în România – vezi daci care fac mâncare la ceaun, oameni trecuţi de prima tinereţe îmbrăcaţi în uniforme prăfuite, mărşăluind fără vlagă în faţa unui public. Şi toţi, bineînţeles, sunt foarte bine documentaţi – poartă cu mândrie informaţia trecutului. Cât de multă acurateţe are şi, până la urmă, care este scopul acestui spectacol?

„Îmi este indiferent dacă în istorie vom intra ca barbari”. Aşa a spus ministrul de Externe Mihai Antonescu în faţa miniştrilor, în discursul său din iulie 1941. Acelaşi titlu îl pune şi Radu Jude celui mai recent film al său, poate cu încercarea de a trasmite că un act de reenactment este mai mult o formă de nuanţare a anumitor aspecte ale trecutului. Noua producţie românească are ca subiect regizarea unui moment de reconstituire a masacrului de la Odessa. O regizoare talentată şi cu o doză necesară de patos (interpretată de Ioana Iacob) încearcă să pună laolaltă elementele esenţiale ale evenimentului, dar se luptă cu implicarea politică, naţionalismul transformat în populism şi amatorismul celor din jur. Un eveniment din Al Doilea Război Mondial proiectat într-un decor comunist ajunge, în cele din urmă, să facă spectatorul să se uite în prezent.

Din 28 septembrie, pe marile ecrane din ţară.