Expozi╚Ťia ┬źLocuin╚Ťa interbelic─â ├«n Sectorul 3┬╗ jpeg

Expozi╚Ťia ┬źLocuin╚Ťa interbelic─â ├«n Sectorul 3┬╗

Muzeul Municipiului Bucure╚Öti ╚Öi Uniunea Arhitec╚Ťilor din Rom├ónia v─â invit─â la vernisajul expozi╚Ťiei Locuin╚Ťa interbelic─â ├«n Sectorul 3, desf─â╚Öurat ├«n ziua de vineri, 2 martie 2018, ora 18.00, la Palatul Su╚Ťu . Expozi╚Ťia poate fi vizitat─â p├ón─â la data de 31 martie 2018. 

Expozi┼úia de fotografie de arhitectur─â propus─â de Sucursala sectorului 3 a Uniunii Arhitec┼úilor din Rom├ónia dore┼čte s─â pun─â ├«n valoare identitatea cultural─â ┼či istoric─â local─â, prin prezentarea unor edificii cu func┼úiunea de locuire, lucr─âri reprezentative pentru arhitectura modernist─â a capitalei, blockhaus-uri sau vile, realizate ├«n sectorul 3 ├«n perioada interbelic─â. 

├Än perioada interbelic─â, ├«n contextul mediului economic prosper ┼či al programelor generale ce vizau modernizarea ora┼čului, Bucure┼čtiul a cunoscut o intens─â activitate ├«n toate domeniile, dar mai ales ├«n construc┼úii. Dup─â 1918, ├«n Bucure┼čti, a fost necesar a se interveni asupra ┼úesutului urban pentru completarea fronturilor stradale ┼či crearea unei imagini urbane coerente. P─âtrunderea ideilor ┼či a programului estetic al Mi┼čc─ârii Moderne ├«n arhitectura rom├óneasc─â a avut un mare succes ├«n r├óndul tinerilor arhitec┼úi ┼či a coincis cu necesitatea realiz─ârilor unor lucr─âri intense de modernizare a Bucure┼čtiului, astfel c─â acest tip de arhitectur─â apare mai ales ├«n zonele centrale ale ora┼čului, oferind capitalei o imagine general─â modernist─â. 

sfdsdfdfd jpg jpeg

Modernismul bucure┼čtean, diferit de cel european prin folosirea esteticii Art Deco, a c├ó┼čtigat adeziunea clientelei burgheze prospere de industria┼či ┼či liber-profesioni┼čti, dar ┼či a micilor comercian┼úi ┼či meseria┼či, care ┼či-au aflat ├«n aceast─â arhitectur─â propriul mod de expresie. Astfel, pe l├óng─â edificiile interbelice realizate pe marile bulevardele bucure┼čtene, au ap─ârut inser┼úii ┼či mici ansambluri moderne cu 1-2 niveluri, ele fiind (al─âturi de edificiile realizate ├«n stil na┼úional) caracteristice arhitecturii bucure┼čtene din acea perioad─â. ├Än Bucure┼čti exist─â str─âzi sau zone ├«ntregi unde aceast─â arhitectur─â este predominant─â. 

Expozi┼úia noastr─â prezint─â o ÔÇ×colec┼úieÔÇŁ de imobile de locuin┼úe (ÔÇ×de raportÔÇŁ) cu regim mic sau mediu de ├«n─âl┼úime (de la dou─â p├ón─â la ┼čase niveluri), cu maximum 3 apartamente pe nivel, situate ├«n zona central─â a ora┼čului, pe teritoriul actual al sectorului 3. Zona studiat─â reprezint─â o mic─â r─âm─â┼čit─â din ceea ce a fost c├óndva Cartierul Evreiesc, care se desf─â┼čura pe malul st├óng al D├ómbovi┼úei ┼či care a sc─âpat par┼úial de demol─ârile anilor ÔÇÖ80. Str─âzile care sunt incluse ├«n aceast─â expozi┼úie sunt: Calea C─âl─âra┼čilor, str─âzile Romulus, Remus, Filibiu, Maximilian Popper, Parfumului, Olteni, Iuliu Valaori, Ionescu Gion, Bd. Hristo Botev etc. Zona ├«nc─â p─âstreaz─â amintirea mahalalelor bucure┼čtene autentice, ├«n care reg─âsim atmosfera perioadei interbelice, c├ónd diversitatea etnic─â, arhitectural─â ┼či urbanistic─â a Capitalei compunea un spectacol autentic. Multe dintre construc┼úiile prezentate sunt pe lista monumentelor istorice sau situate ├«n zone construite protejate, iar arhitec┼úii care le-au proiectat sunt nume reprezentative pentru arhitectura interbelic─â: Marcel Iancu, Jean Monda, Isak Mahler, Victor Asquini, Leon A. Hirsch, Boris Zilberman, Ion I. Berindey etc. 

Majoritatea cl─âdirilor se ├«ncadreaz─â ├«n curentul Art Deco, care s-a manifestat ┼či ├«n Rom├ónia, ├«ncep├ónd din deceniul al treilea al secolului XX, ca o expresie a modernit─â┼úii, preferat─â de societatea rom├óneasc─â, c─âreia Stilul Interna┼úional nu i se potrivea. De┼či ├«ncadrarea lor stilistic─â nu este unic─â, amprenta Deco este vizibil─â la aceste imobile cu apartamente ÔÇô at├ót ├«n compozi┼úia volumetric─â, ├«n articularea elementelor de suprafa┼ú─â, ├«n grafismul profilaturii ┼či al compozi┼úiilor ornamentale, ├«n jocul de materiale ┼či texturi. 

Cele mai multe dintre lucr─ârile prezentate, realizate ├«ntr-o arhitectur─â modern─â autohton─â, au nevoie de consolidare ┼či restaurare pentru a fi repuse ├«n valoare. Procesul de degradare ┼či distrugere, care afecteaz─â multe cl─âdiri de patrimoniu din Bucure┼čti, poate fi oprit prin mai multe metode, una dintre ele fiind difuzarea de informa┼úie c─âtre autorit─â┼úi, speciali┼čti, public.