Epidemiile care au afectat Sighişoara în trecut, scoase la lumină la Muzeul de Istorie
În urma inventarului realizat la Muzeul de Istorie din Sighişoara, după încetarea activităţii cu turiştii pe fondul pandemiei de coronavirus, muzeografii au scos la lumină câteva zeci de planşe aparţinând doctorului Joseph Bacon, cel care a fost medic oficial al oraşului şi a întemeiat muzeul în anul 1899, prin care se prezintă în detaliu modul în care epidemiile au afectat locuitorii.
Directorul Muzeului de Istorie din Sighişoara, Nicolae Teşculă, a declarat, pentru AGERPRES, că exponatele inventariate sunt deosebit de valoroase prin informaţiile pe care le prezintă şi vor face obiectul unei expoziţii viitoare, însă numai după ce ecourile pandemiei de coronavirus se vor stinge.
“Muzeul de Istorie din Sighişoara a fost fondat, în 1899, de către dr. Joseph Bacon. A fost medic al oraşului la începutul secolului XX, a fost un medic epidemiolog. Majoritatea scrierilor rămase de la el se referă la măsuri luate împotriva răspândirii unor boli contagioase (…) A avut o activitate marcantă, pe lângă muzeul de Istorie din Turnul cu Ceas a mai contribuit la crearea unui alt muzeu, care se numea Muzeul Igienei, înfiinţat în 1912. Atunci Asociaţia Medicilor Saşi din Transilvania a creat acest muzeu, a fost organizat în Sighişoara şi a funcţionat până în perioada celui de-al Doilea Război Mondial. Avea peste 700 de planşe care conţineau statistici despre epidemiile care au fost în Sighişoara, începând cu epidemiile de ciumă, rata îmbolnăvirilor, periodicitatea bolilor, rata mortalităţii, rata celor vindecaţi, apoi continuă cu celelalte boli care făceau ravagii în perioada respectivă, holeră, scarlatină, difterie şi anumite boli sociale, cum ar fi sifilisul sau alcoolismul. Ni s-au păstrat câteva zeci din aceste planşe şi din acest muzeu (…) Parte din expoziţie va fi pe viitor, acum cu ocazia inventarierii pe care am făcut-o le-am luat la mână şi poate fi o temă de viitor pentru a vedea modul în care înaintaşii noştri s-au referit la boli”, a declarat Nicolae Teşculă.
Directorul Muzeului din Sighişoara a arătat că, la inventar, pe lângă planşe au fost readuse la lumină şi câteva mulaje, realizate artistic, cu privire la modul în care arată un plămân bolnav de tuberculoză şi un plămân normal sau cum arată un ficat afectat de consumul de alcool şi un ficat normal.
“Până la cel de-al Doilea Război Mondial muzeul atrăgea turişti, dar avea şi avea un rol didactic foarte clar în ceea ce însemna apărarea împotriva epidemiilor, care puteau afecta oraşul, regiunea şi întreaga lume. Dorim să le expunem din nou, dar să treacă perioda aceasta mai critică, fiindcă nu vrem să speriem lumea cu bolile trecutului. S-au păstrat trei mulaje şi câteva zeci de planşe din cele peste 700, dar e totuşi o colecţie impresionantă care se leagă de colecţia noastră de istoria medicinei şi farmaciei pe care o avem prezentată în expoziţia permanentă din Turnul cu Ceas”, a precizat Nicolae Teşculă.
Potrivit acestuia, Muzeul Igienei a avut mai multe locaţii, ultima consemnată fiind în clădirea din Turnul cu Ceas, unde acum funcţionează laboratorul de restaurare.
De numele doctorului Joseph Bacon (născut în 27 martie 1857, decedat în 31 ianuarie 1941) se leagă pavarea străzilor din oraş, crearea unui sistem de scurgere a apei pluviale şi a apelor uzate şi tot de el se leagă şi introducerea apei potabile şi a unui bazin de apă, funcţional şi astăzi în Cetatea Medievală şi care deserveşte mare parte din oraş.
Muzeul de Istorie din Sighişoara şi-a deschis porţile în data de 24 iunie 1899, sub denumirea de ‘Alt Schassburg’ (Sighişoara Veche), iar între anii 1883-1925, Joseph Bacon a fost doctorul oficial al Sighişoarei.
